ComenteazăEste vorba de majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani pentru cei care doresc, creșterea cotei alocate Pilonului II de la 3,75% la 6% și plafonarea pensiei minime la 704 lei.
Acestea sunt toate legate de starea generală a finanțelor României, care nu este deloc roz.
Libertatea vă prezintă care este situația reală.
Majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani
Majorarea vârstei de pensionare este discutată intens în ultimele zile.
Vicepremierul Raluca Turcan a anunțat că trebuie să existe o dezbatere în societatea românească cu privire la creșterea vârstei la 70 de ani pentru cei care doresc să opteze pentru acest lucru.
În schimb, Violeta Alexandru – ministrul Muncii – a argumentat că ”simte” că ”în societatea românească oamenii vor să se pensioneze cât mai devreme”. De asemenea, ea a mai spus că astfel de dezbateri privind majorarea vârstei de pensionare există și în Europa.
În acest moment, vârsta de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.
În schimb, speranța de viață în România este 72 de ani pentru bărbați și 79 de ani pentru femei. Media națională este de 75 de ani, dar este cu 6 ani sub media europeană.
Sindicatele se opun creșterii vârstei de pensionare
Sindicaliștii se opun acestei măsuri.
”La speranța de viață din România, e clar că o să contribui ca prostul și muncești ca să hrănești sistemul de pensii pentru alții”
Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS), a declarat pentru Libertatea:
Acesta spune că dacă va rămâne opțională muncă până la 70 de ani, atunci trebuie clarificat dacă se poate cumula pensia cu salariul. Guvernul a interzis recent cumularea celor două pentru angajații de la stat.
Liderul BNS mai spune că angajatorii din mediul privat nu doresc angajați peste 45 de ani.
Dacă se va ajunge ca pensionarea să fie obligatorie la 70 de ani, statul va urma să aibă alte cheltuieli, deoarece persoanele în vârstă vor ajunge ”șomeri pe termen lung”.
Opțional în România, obligatoriu în Olanda
În Olanda, autoritățile au adoptat deja o lege care stipulează pensionarea obligatorie la 68 de ani.
În Franța a fost adoptată o lege care crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani începând cu anul 2027. Din această cauză, sute de mii de francezi au ieșit pe străzi, ajungându-se la confruntări violente cu forțele de ordine.
Creșterea contribuției la Pilonul II la 6%
Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a asemuit recent sistemul de pensii cu un ”Caritas” și a spus că trebuie majorate contribuțiile către Pilonul II, care este administrat privat, de la 3,75% la 6%, începând cu 2021.
În acest moment, contribuțiile pentru pensii sunt 25% din veniturile brute al fiecărui salariat din România.
Din acești bani, 3,75 de puncte procentuale sunt redirecționate apoi de către stat către fondurile de pensii de la Pilonul II. Acestea administrează banii și creează un profit pentru posesorul lor. Sumele sunt primite ulterior la pensie de către beneficiar, pe lângă pensia primită de la stat.
La Pilonul II s-au acumulat 59 de miliarde de lei, iar 7,38 milioane de români au conturi în cadrul acestuia, potrivit Autorității de Supraveghere Financiară.
Sindicatele se opun și acestei măsuri, dar cu argumente diferite. Cartel Alfa susține că în vechea legislație procentul la care trebuia să se ajungă era de 6%, dar valoarea combinată a contribuțiilor plătite de angajat și angajator era de 30%. Adică o cincime din total.
Între timp, statul a redus contribuțiile firmelor cu 5 puncte procentuale din 2014, iar în 2017 a mutat toate contribuțiile la angajați. Astfel, ar trebui ca procentul să fie 5%, nu 6%, adică o cincime din 25%. De asemenea, Cartel Alfa spune că administratorii fondurilor de la Pilonul II nu au nicio obligație de a garanta vreun randament, nici măcar cu inflația.
BNS are alt argument.
”Dacă se crește de la 3,75% la 6% înseamnă că sistemul de pensii va avea un deficit și mai mare, care va fi compensat prin transferuri de la buget, adică de la oala comună, unde sunt banii de Educație, Sănătate și Infrastructură. Se ia practic de la dezvoltare”
Dumitru Costin:
Plafonarea pensiei minime la 704 lei
Pensiile obișnuite cresc în acest an cu 40%, începând cu luna septembrie, în acord cu noua lege a pensiilor.
Guvernul a făcut eforturi pentru a include fonduri pentru această majorare în bugetul pe 2020.
Nu a fost inclusă însă nicio majorare pentru pensia minimă, care se ridică la 704 lei.
Problema este că fix cele mai sărace categorii sociale sunt afectate de inflație și erodarea puterii de cumpărare.
Atât președintele Klaus Iohannis, cât și Violeta Alexandru – ministrul Muncii – au evitat să dea răspunsuri tranșante pe acest subiect.
Problema o constituie lipsa banilor.
Eliminarea pensiilor speciale
Pensiile speciale sunt acordate prin legi speciale și anual acestea echivalează cu mai bine de 9 miliarde de lei.
Primesc pensii speciale magistrații, militarii, polițiștii, jandarmii, spionii, angajații din penitenciare, diplomații, parlamentarii, primarii, președinții de consilii județene, angajații Curții de Conturi, aviatorii, personalul auxiliar al instanțelor.
În luna decembrie, Comisia de muncă a Camerei Deputaților a votat eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați, parlamentari, primari, angajați ai Parlamentului, aleși locali, aviatori, artiști și sportivi.
Guvernul a amânat cu un an intrarea în vigoare a pensiilor pentru aleșii locali.
Per total, însă, cele mai multe pensii ar urma să rămână. Potrivit calculelor Libertatea, peste 140.000 de soldați, polițiști și profesii asimilate vor rămâne cu pensiile speciale. Unele dintre aceste categorii profesionale ies la pensie la 40 de ani, astfel se creează discriminări între cetățeni.
Magistrații au protestat împotriva eliminării pensiilor lor speciale și au adus ca argument o decizie a Curții Constituționale din 2010.
În schimb, președintele Klaus Iohannis a declarat joi că eliminarea acestora trebuie realizată prin procedură parlamentară, fie prin vot, fie prin asumarea răspunderii de către Guvernul Orban.
Nu se știe însă ce pensii speciale trebuie eliminate și care nu.
PMP a depus un proiect prin care cere eliminarea tuturor pensiilor, cu excepția celor ale veteranilor de război, ale văduvelor de război și alte militarilor din teatre de operațiuni.
USR are un proiect separat care prevede eliminarea unor categorii de pensii speciale, iar pentru pensionari și magistrați este prevăzută plafonarea pensiilor speciale.
Adevărata problemă e că nu sunt bani
Economiștii spun că adevărata problemă este că statul nu are bani.
Consultantul fiscal Emilian Duca spune că ”realitatea este că sistemul de pensii este aproape de colaps”.
”Situația este că bugetul nu suportă o creștere de 40% a pensiilor și trebuie să faci ceva. Problema se va agrava în 10-15 ani, când pensiile nu vor mai putea fi finanțate. Tema de discuție nu e dacă ieșim la pensie la 70 de ani, ci cum finanțăm acest deficit”
Emilian Duca a arătat:
Acesta a mai spus că niciodată o problemă economică nu s-a rezolvat cu o singură măsură, ci printr-un cumul de măsuri economice.