Procurorul şef al Secţiei de investigare a magistraţilor, Gheorghe Stan, a explicat joi, în cadrul unei declarații de presă, de ce este anchetată fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi. Alături de el s-a aflat și procurorul de caz, Adina Florea, dar care nu a făcut nicio declarație.
Iată principalele declarații ale șefului Secției Speciale, Gheorghe Stan:
Mi-am propus să fiu discret, dar în lumina evenimentelor din ultima perioadă, conducerea secţiei întelege să facă această declaraţie de presă.
CCR a reţinut că această secţie e o garanţie suplimentară a asigurării independenţei magistraţilor.
Comisia de la Veneţia reproduce îngrijorari care i-au fost transmise din ţară, nu propria opinie.
Comisia de la Veneţia a apreciat criteriile profesionale de selecţie a procurorilor care ar urma să facă parte din această secţie.
Secţia a preluat 1.422 de dosare, peste 70% înregistrate ca urmare a sesizării din oficiu.
Au existat multe semnale de deschidere din partea magistraţilor, dar am întâmpinat obstacole din partea Ministerului Public, a procurorului general.
În acest context, pentru depăşirea acestor piedici, legiuitorul a trebuit să intervină excepţional pentru a garanta operaţionalizarea Secţiei.
Solicitarea de la DNA a unui dosar intens mediatizat s-a întemeiat pe competenţele Secţiei.
Este un caz de interes public, iar dosarele au fost preluate pe baza unor ordonanţe de declinare sau a unor plângeri depuse de petenţi.
Recomandări
Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill
Procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, Gheorghe Stan, a afirmat că niciunul dintre dosarele în care este vizată Laura Codruţa Kovesi nu a fost întocmit în urma vreunei sesizări din oficiu a acestei Secţiei speciale.
::placeholdeR–>
Gheorghe Stan a spus că încă de la momentul în care forul a devenit operaţional a întâmpinat obstacole din partea procurorului general, Gheorghe Lazăr.
„Aducerea la cunoştinţa publicului a numărului de dosare de urmărire penală privind pe doamna procuror Laura Codruţa Kovesi s-a făcut în considerarea interesului public manifestat şi a obligaţiei legale de informare. Ceea ce doresc să menţionez este că niciunul dintre aceste dosare nu a fost întocmit ca urmare a vreunei sesizări din oficiu a Secţiei speciale, ci aceste dosare sunt preluate pe baza unor ordonanţe de declinare de la alte unităţi de parchet ori a unor plângeri depuse de petenţi”, a susţinut Gheorghe Stan.
Acesta a mai acuzat că pentru a deveni funcţională Secţia, a fost nevoie de trei acte normative.
Recomandări
„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)
Săptămâna trecută, şeful DNA Călin Nistor anunţa că DNA a sesizat procurorul general pentru ca acesta să decidă care parchet, dintre DNA şi Secţia de anchetă a magistraţilor, este competent să efectueze urmărirea penală. Nistor a mai spus şi că DNA a transmis o copie a dosarului către Secţia de anchetă.
În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
Secţia de anchetă a Magistraţilor a preluat, de la înfiinţare, 1.422 de dosare, din care 70% sunt sesizări din oficiu.
Recomandări
De ce crede fostul ministru Constantin Niță că merită eliberat mai repede din pușcărie: s-a spovedit, a văzut filme. Răspunsul judecătorilor
Laura Codruţa Kovesi a fost citată, pe 7 martie, la Secţia de investigare a magistraţilor, pentru a fi audiată în dosarul în care fosta şefă a DNA este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.
Kovesi a mai fost chemată pe 15 februarie în acest dosar, însă ea nu a fost audiată atunci, deoarece a cerut revocarea procurorului de caz, Adina Florea, dar şi a şefului Secţiei, Gheorghe Stan, motivul fiind „afectarea imparţialităţii”.
Dosarul în care este acuzată Laura Codruţa Kovesi a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie. Ghiţă susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
În această săptămână, Laura Codruţa Kovesi a fost audiată de comisiile CONT şi LIBE din Parlamentul European pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef european. Ea s-a clasat pe prima poziţie între candidaţi după votul dat separat de ambele comisii.
Propunerea rezultată din votul Comisiei LIBE şi din recomandarea Comisiei CONT va fi trimisă Conferinţei Preşedinţilor (preşedintele PE şi liderii grupurilor politice) de către preşedintele Comisiei LIBE.
Pe data de 7 martie, ei vor decide paşii de urmat în această procedură, înaintea negocierilor cu Consiliul UE.
Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.
Parchetul European, care ar urma să devină operaţional până la sfârşitul lui 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.