ComenteazăProgramul „Laptele și cornul” este eficient din punct de vedere economic dacă raportăm suma de până la 200 de lei alocată pe parcursul unui an școlar pentru ca un elev să beneficieze de program la avantajele pe termen mediu și lung ale programului. Aceasta este una dintre concluziile unui raport de politici publice realizat de Centrul Român de Politici Europene. Același raport atrage însă atenția asupra faptului că România poate pierde finanțarea europeană pe acest program dacă nu-și aliniază obiectivele la cele europene și nu reușește să elaboreze o strategie națională pe parcursul acestui an.
Uniunea Europeană consideră „Laptele în școli” o investiție strategică în viitorul cetățenilor și bunăstării comunității. Din perspectivă europeană, consumul unui aliment sănătos precum laptele educă tinerii în spiritul unei alimentații sănătoase și poate contribui la reducerea obezității, o problemă reală în prezent la nivel comunitar. Concret, în România, un sfert dintre copiii cu vârsta de 8 ani sunt supraponderali sau obezi, conform unui studiu realizat în 2013 de Ministerul Sănătății în cadrul European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), coordonat de Organizația Mondială a Sănătății.
România a atras până acum peste 40 de milioane de euro prin acest program, care este, de altfel, o măsură importantă de sprijin economic și pentru industria laptelui, una dintre cele mai semnificative segmente ale industriei alimentare din România (locul șase ca cifră de afaceri).
Peste 400 de tone de lapte sunt distribuite zilnic în cadrul acestui program, respectiv 1/6 din producția națională de lapte (aproximativ 15%). Prin urmare, programul reprezintă un adevărat balon de oxigen pentru o industrie puternic afectată de criză și, în curând, sub o presiune concurențială fără precedent, ca urmare a eliminării cotei de lapte în UE (aprilie 2015) și embargoului impus Rusiei.
Din păcate, valoarea porției de lapte și corn, de 1,17 lei inclusiv TVA, nu a mai fost actualizată (indexată) din 2008, deși prețul de achiziție a laptelui de la producători s-a dublat, ceea ce a scăzut atractivitatea programului pentru producători și a afectat calitatea produselor oferite în program. Astfel, pentru a se menține în mod real elementul de sprijin oferit industriei de lapte, raportul propune indexarea/ actualizarea sumelor alocate, în vederea creșterii calității și atractivității produselor și, concomitent, a impactului programului în rândul beneficiarilor.
Din punct de vedere instituțional, raportul constată că programul Laptele și cornul a funcționat în ultima perioadă din inerție, fără să existe în spate o strategie, obiective clar stabilite, o monitorizare și o evaluare a acestuia. Mai mult, de mai bine de trei ani nu mai există nicio autoritate centrală care să coordoneze acest proiect deosebit de complex, ce presupune o acțiune pe diferite paliere, de la nivel central la nivel județean și local.
Oficialii din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) lucrează în prezent la strategia programului de distribuire a laptelui în şcoli, aceasta urmând a fi depusă până la 1 iulie la Comisia Europenă.
Programul „Laptele în școli este implementat în prezent de 26 de state membre ale Uniunii Europene și se adresează unui număr de aproximativ 20 de milioane de beneficiari cu vârsta între 3 și 14 ani (preșcolari, elevi din ciclul primar și secundar).
La nivel european, subvenția acordată statelor membre prin acest program a fost de 50-75 de milioane de euro, România fiind unul dintre beneficiarii care a atras cele mai multe fonduri: peste 7 milioane de euro în 2011-2012 (comparativ cu Suedia – 8,8 milioane de euro, Danemarca – 6,6 milioane de euro, Marea Britanie – 6,3 milioane de euro) reprezentând subvenția pentru aproximativ 50 de milioane de tone de lapte utilizate în cadrul programului.
În România, această subvenție se regăsește parțial în finanțarea programului național Laptele și cornul, doar pentru componenta de lapte. Este de notat faptul că programe similare schemei UE Laptele în școli sunt implementate în foarte multe țări, precum China, Japonia, Canada, Argentina, etc. Programul a fost lansat de UE în 1977. O recentă propunere de modificare din anul 2014 are ca obiectiv comasarea acestui program cu Programul Fructele în școli, pentru a avea o abordare unitară și un impact mai mare la nivelul beneficiarilor.