22 comentariiDiplomația economică este o componentă importantă a Externelor românești, întrucât are „ca obiectiv utilizarea instrumentelor de politică externă pentru susţinerea intereselor economice ale întreprinzătorilor români şi ale statului român”, așa cum precizează chiar Ministerul Afacerilor Externe. Obiectivul final al diplomației economice vizează promovarea bunăstării economice a românilor.
Potrivit ultimului buletin informativ lunar publicat de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, din perspectiva orientării geografice, exportul şi importul României se desfăşoară, cu precădere, cu statele europene (88,5% din total export, respectiv 87,7% din total import). De unde rezultă că prezența economică a României în alte spații sau continente, cum ar fi Africa, Asia, America de Sud este una slabă. Încurajarea mediului de afaceri românești de a semna contracte cu firme omoloage în timpul vizitelor oficiale pe care președintele Iohannis le-a avut pe aceste continente ar fi fost astfel o oportunitate pentru creșterea prezenței economice a României în aceste spații.
Prioritățile economice ale unui președinte, în vizitele de lucru, ar trebui să fie accesul economic liber sau preferential pe acele piețe, oportunitățile de export produse finite și/sau investiții directe, de asemenea importuri de materii prime și de produse finite la care românii nu au acces pe piață internă.
Libertatea a adresat astfel un set de întrebări Administrației prezidențiale pentru a înțelege cât de implicat a fost președintele statului de a reprezenta în plan extern interesele mediului de afaceri românesc.
Printre cele mai frecvente întrebări care au apărut în spațiul public în contextul vizitelor externe ale lui Iohannis, una dintre ele este de ce nu obișnuiește președintele Klaus Iohannis, așa cum procedează alți președinți de stat, să invite și oameni de afaceri români pentru a încheia diverse contracte de afaceri în cursul acelor vizite externe. Administrația prezidențială susține că acest obiectiv ar aparține Guvernului, nu Președinției. Răspunsul Președinției contrazice însă chiar o prevedere de pe site-ul său oficial, care, la capitolul „Compartimentul mediul de afaceri”, precizează: „Totodată, Compartimentul asigură participarea Instituției Președintelui la dezbaterile și manifestările organizate de reprezentanții mediului de afaceri la nivel intern și internațional”.
„Invitarea reprezentanților comunității de afaceri în scopul valorificării de oportunități comerciale reprezintă o componentă a diplomației economice care implică mai degrabă atribuții executive aflate în portofoliul Guvernului. În contextul vizitelor Președintelui României în afara țării, au fost semnate mai multe acorduri, inclusiv prin participarea unor companii din sectorul energetic și financiar, iar Administrația Prezidențială a încurajat implicarea companiilor și a asociațiilor oamenilor de afaceri în legătură cu proiecte concrete aflate pe agenda discuțiilor, recomandând inclusiv adresarea către reprezentanții executivului, pentru facilitarea unor contacte directe și relevante în țările gazdă”, este răspunsul transmis ziarului Libertatea de către Administrația Prezidențială.
„Evaluarea relațiilor economice și de afaceri cu partenerii străini ai României reprezintă un capitol aparte”
Totodată, Libertatea a dorit să afle dacă Administrația Prezidențială are pus la punct un mecanism prin care Președinția verifică dacă vizitele oficiale sau de stat ale președintelui, care au avut pe agendă dezvoltarea relațiilor economice cu diverse state, și-au atins ulterior obiectivul economic propus. Nici acest răspuns oficial primit nu oferă lămuriri concrete: „Pregătirea vizitelor Președintelui României, precum și evaluarea rezultatelor și urmărirea chestiunilor de interes de pe agendă se realizează împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Departamentul Comerț exterior al Guvernului, precum și cu celelalte ministere și agenții relevante pentru fiecare situație. Aceste evaluări sunt avute în vedere pentru stabilirea acțiunilor necesare aplicării chestiunilor convenite cu partenerii externi cu ocazia vizitelor și contactelor avute, atât la nivelul șefului statului, cât și al celorlalte instituții implicate. În cadrul acestui proces, evaluarea relațiilor economice și de afaceri cu partenerii străini ai României reprezintă un capitol aparte, care este pregătit înaintea fiecărui eveniment și urmărit constant”, este răspunsul Cotroceniului.
Mai mult Libertatea a dorit să afle prin ce mecanisme verifică președintele României dacă diplomația economică sau comercială este performantă în România. Răspunsul Cotroceniului a fost pe cât de lung, pe atât de difuz.
„Din perspectivă economică, intensitatea și dinamica relațiilor economice dintre România și țările partenere este reflectată, de regulă, de valoarea unor indicatori specifici privind comerțul exterior, investițiile străine directe sau participările străine la capitalul social al unor societăți comerciale înregistrate în România. Aceste date sunt publice, fiind periodic actualizate de instituțiile cu atribuții specifice precum, spre exemplu, Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României sau Oficiul Național al Registrului Comerțului. Complementar, rezultate concrete ale diplomației economice sau comerciale fac obiectul unor analize și studii tematice, realizate de instituții cu atribuții specifice din sectorul public, reprezentanți ai mediului academic și/sau ai mediul privat.
Din perspectivă instituțională, vizitele Președintelui României au constituit prilej pentru semnarea unor acorduri și memorandumuri de colaborare în domenii specifice, precum cel energetic (a se vedea, în acest sens, vizita Președintelui României în Emiratele Arabe Unite, din martie 2023, sau în Portugalia, din octombrie 2023) sau financiar (a se vedea, în acest sens, vizita Președintelui României în Japonia, din martie 2023).
Semnarea acestor acorduri și memorandumuri de colaborare este urmată de acțiuni concrete la nivel guvernamental și ministerial, privind proiecte specifice aferente respectivelor forme de colaborare, context în care, așa cum am menționat anterior, există o comunicare permanentă între Administrația Prezidențială și instituțiile de profil responsabile. De asemenea, o comunicare permanentă există și cu autoritățile și instituțiile cu atribuții specifice în domeniul promovării comerțului exterior și investițiilor. Acestea monitorizează și evaluează permanent, ca parte a atribuțiilor curente, eficiența și/sau performanța demersurilor specifice diplomației economice a României”.
Mihai Dobre: Iohannis nu a fost foarte interesat în a fi purtătorul intereselor mediului de afaceri din România
Rugat să comenteze explicațiile Președinției cu privire la interesele lui Klaus Iohannis pentru a promova mediul de afaceri românesc în plan extern, Mihai Dobre, fost secretar de stat în MAE, lector universitar la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, a spus, pentru Libertatea, că în ceea ce îl privește pe Iohannis, dincolo de componenta declarativă, care poate fi generoasă cu angajamentele, avem o constatare faptică.
„Domnia sa nu a fost foarte interesat în a fi purtătorul intereselor mediului de afaceri din România în vizitele pe care le-a efectuat. Și avem elemente concrete: domnia sa ar fi trebuit însoțit de reprezentanții mediului de afaceri din România în vizitele pe care le-a făcut. Vizitele trebuiau pregătite consistent. În contextul vizitei, puteau fi semnate acorduri de cooperare nu doar între autoritățile române și autoritățile acelor state, ci puteau fi semnate acorduri de către oamenii de afaceri cu omologii lor. Nu am inventat noi roata, sunt alții care fac asta. Fostul președinte francez Nicholas Sarzoky, într-o vizită de o zi în Angola, a fost însoțit de un număr foarte mare de oameni de afaceri, s-au semnat zeci de acorduri între firmele franceze și firmele din Angola în prezența președintelui. Pentru că fusese bine pregătită vizita. Oamenii de afaceri sunt acea punte prin care crește raportul economic dintre România și alt stat. Cine să-i cheme, dacă nu Administrația prezidențială în cooperare cu alte structuri?”, a comentat Mihai Dobre pentru Libertatea.
În cele două mandate de președinte, Klaus Iohannis a participat la următoarele forumuri de afaceri, fără însă să existe date concrete privind urmările fiecărui forum în parte:
- Forumul „Noi Perspective ale Parteneriatului Strategic Statele Unite – România”, 30 martie 2015, Statele Unite ale Americii
- Participare alături de preşedintele Republicii Slovace, Andrej Kiska, la deschiderea Forumului bilateral al oamenilor de afaceri români și slovaci, 18 noiembrie 2015, Republica Slovacă
- Forumul de Afaceri Româno-Italian „Investiții Italiene în România – Un parcurs European în economia globală”, 14 iunie 2016
- Forumul economic româno-bulgar, 15 iunie 2016, Sofia
- Forumul oamenilor de afaceri români și bulgari, 29 iunie 2017, București
- Forumul oamenilor de afaceri români și croați, 3 octombrie 2017, București
- Găzduirea de către președintele României a Summitului și Forumului de Afaceri ale Inițiativei celor Trei Mări, 17 septembrie 2018, București
- Întâlnire cu reprezentanții Confederației patronatelor italiene, la sediul Confindustria, 16 octombrie 2018, Italia
- Forumul European pentru Antreprenoriat, 10 aprilie 2019, București, Palatul Cotroceni
- Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, 20 iunie 2022, Letonia
- Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, 7 septembrie 2023, București.
Foto: presidency.ro