„Orice propunere de pace pentru Ucraina trebuie să se bazeze, din perspectiva României, pe Carta ONU și pe dreptul internațional și trebuie să recunoască responsabilitatea unică a Rusiei pentru declanșarea acestui război de agresiune împotriva Ucrainei”, explică Administrația prezidențială într-un răspuns către Libertatea.
Cuprins:
Administrația Trump, incertitudini în ceea ce privește războiul din Ucraina
În contextul global plin de incertitudini, Libertatea a solicitat Administrației Prezidențiale să explice care vor fi principalele linii de politică externă și de securitatea regionale ale României cu privire la războiul ruso-ucrainean în perspectiva instalării Administrației Trump la Washington.
Președintele Klaus Iohannis lansează astfel un semnal pe finalul mandatului său că România nu va slăbi sprijinul pentru țara vecină.
„Dinamica legată de identificarea unei soluții juste și durabile pentru războiul ilegal și nejustificat lansat de Rusia asupra Ucrainei este una complexă, iar, din perspectiva României, această soluție trebuie să țină cont și de prevederile Conceptului Strategic al NATO și ale Busolei Strategice a Uniunii Europene”, transmite Administrația prezidențială.
Odată cu instalarea noului președinte american Donald Trump la Casa Albă, care se va întâmpla pe 20 ianuarie, există posibilitatea ca noua administrație să schimbe strategia față de războiul din Ucraina. Spre exemplu, Trump a criticat recent administrația Biden pentru că a dat Ucrainei permisiunea de a ataca în interiorul Rusiei cu rachete americane puternice. Președintele ales a spus că măsura escaladează conflictul.
Mai mult, preşedintele ales american Donald Trump a cerut un „armistiţiu imediat” şi negocieri care să pună capăt conflictului din Ucraina, în care sute de mii de oameni au murit „în mod ridicol” în opinia sa, potrivit AFP.
Nu există o strategie publică detaliată a Administrației Trump care să explice ce ar însemna, din perspectiva americană, „negocierile” invocate de Donald Trump, însă viitorul președinte american a dat nenumărate semnale că ar dori ca Ucraina și Rusia să revină la masa negocierilor, asta putând însemna inclusiv posibilitatea unor cedări teritoriale ucrainene în favoarea Rusiei.
Pilonii care ghidează politică externă și de securitate a României
Libertatea redă integral răspunsul primit din partea Administrației Prezidențiale:
„Politica externă și de securitate a României are la bază, ca piloni fundamentali, apartenența țării noastre la Uniunea Europeană și la NATO, și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.
În contextul agresiunii militare ilegale și neprovocate a Federației Ruse împotriva Ucrainei, începând cu luna februarie 2022, România s-a alăturat partenerilor din Uniunea Europeană și din NATO, a adoptat o poziție de susținere pentru Ucraina și a condamnat cu fermitate acțiunile Rusiei. România a avut și va continua să aibă o poziție principială, coerentă și constantă de sprijin necondiționat față de țara vecină. Astfel, România va rămâne deplin solidară și va continua măsurile multidimensionale în sprijinul Ucrainei.
Ca stat membru UE și NATO, stat riveran la Marea Neagră și țară vecină cu Ucraina, România exercită un rol responsabil, constructiv și echilibrat și rămâne concentrate pe aspectele de securitate, stabilitate și de bună vecinătate.
Ucraina rămâne ferm angajată și hotărâtă în apărarea suveranității sale, a integrității sale teritoriale, a libertății și a valorilor democratice, iar comunitatea internațională are datoria de a susține eforturile Ucrainei în acest sens și de a nu permite Rusiei să câștige sau să fie în avantaj.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să provoace victime umane, distrugeri, pagube și suferințe pe scară largă și să reprezinte un risc pentru regiunea Mării Negre, pentru Europa, dar și la nivel global, cu implicații complexe și grave.
Video: Momentul în care o dronă kamikaze ucraineană lovește pozițiile forțelor lidrului cecen Ramzan Kadîrov, din capitala Groznîi.
Sursa: X
România sprijină Formula de Pace a Președintelui Zelenski și s-a implicat activ în eforturile la nivel internațional pentru aplicarea deciziilor primului Summit pentru Pace, găzduit în Elveția în luna iunie, și a participat la toate grupurile de lucru din cadrul Formulei de Pace lansate de Președintele Zelenski.
Dinamica legată de identificarea unei soluții juste și durabile pentru războiul ilegal și nejustificat lansat de Rusia asupra Ucrainei este una complexă, iar, din perspectiva României, această soluție trebuie să țină cont și de prevederile Conceptului Strategic al NATO și ale Busolei Strategice a Uniunii Europene.
Preocupările legitime ale aliaților NATO de pe Flancul Estic trebuie, de asemenea, să se regăsească în efortul de identificare a soluției. Aceasta trebuie să se bazeze pe imperativul consolidării capacității aliate de descurajare și apărare.
În plus, orice propunere de pace pentru Ucraina trebuie să se bazeze, din perspectiva României, pe Carta ONU și pe dreptul internațional și trebuie să recunoască responsabilitatea unică a Rusiei pentru declanșarea acestui război de agresiune împotriva Ucrainei.
În ceea ce privește relația transatlantică, România are convingerea că va avea o cooperare substanțială, eficientă și dinamică cu noua Administrație de la Washington, în baza Parteneriatului Strategic solid dintre cele două țări, precum și în baza sprijinului bipartizan existent în cadrul Administrației americane pentru cooperarea bilaterală consolidată, pe toate palierele.
România va rămâne un aliat strategic al SUA, responsabil și de încredere.
România va rămâne consecventă intereselor și obiectivelor sale strategice de politică externă și securitate și va continua să valorifice atât Parteneriatul Strategic cu SUA, cât și apartenența țării noastre la NATO și Uniunea Europeană”.
Foto colaj: Profimedia, Inquam Photos / George Călin
K476 • 15.12.2024, 10:15
Partea de neconditionat este o greseala strategica de fiecaredata. Macar ceva simbolic tot ar trebui.