ComenteazăTabloul rezultatelor admiterii la liceu din 2021 arată astfel: dintre cei 120 de elevi din țară cu media 10 la Evaluarea Națională, 39 au mers la licee vocaționale cu profil teologic, artistic, pedagogic și 81 la licee cu filieră teoretică.
Dintre cei 81, 68 au ales profilul matematică-informatică, 12 științele naturii și unul filologie, ceea ce înseamnă că 84 % au preferat mate-info. Iar din totalul absolvenților, incluzându-i și pe cei de la vocațional, pentru 43% matematica a fost prima opțiune.
Trei profesori din Brașov, Tulcea și Cluj-Napoca au explicat pentru Libertatea care ar putea fi motivele pentru care absolvenții de clasa a VIII-a cu media 10 la ambele probe de la Evaluarea Națională, limba română și matematică, au așezat pe primul loc pe lista cu opțiuni profilul mate-info.
Toți consideră că elevii și părinții lor se gândesc deja la viitor: în funcție de hotărârile de astăzi, își vor găsi locul mai ușor pe piața muncii.
„Mulți elevi vor mate-info pentru că așa le spun părinții”
Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, amintește că profilul real matematică-informatică oferă oportunități de învățare diverse, care le vor fi utile elevilor și când vor finaliza liceul și vor alege o facultate.
La liceul unde predă, profilul științele naturii îl aleg în special cei care vor să dea admitere la Facultatea de Medicină, iar mate-info, cei cu aplecare spre aceste două materii de bază, dar și spre fizică și chimie – ei intră de obicei cu notele cele mai mari din liceu. „Acolo ți se structurează mai bine gândirea, e mai riguroasă și mai clară”, spune profesorul.
Pe parcursul celor patru ani de studii, elevii se transferă de la un profil la altul, însă Cătălin Ciupală precizează că uneori e dificil. „Mulți elevi vor mate-info pentru că așa le spun părinții sau pentru că prietenii lor merg acolo, dar în clasa a X-a sau a XI-a își dau seama că profilul nu se potrivește cu modul lor de-a fi și atunci solicită transfer”, explică acesta. „Dacă cinci elevi de la mate-info vor la științe, reușesc numai doi sau trei. Am cunoscut elevi de la filologie care s-au mutat la științe sau de la științe la mate-info”.
Profesorul de matematică a mai observat un lucru: concurența în clasele de mate-info e mai mare decât la alt profil, adică cei buni la matematică concurează cu cei buni la informatică, chimie sau alte discipline și se trag unii pe alții în sus.
„Un 10 la matematică se ia mai greu decât la română”
„Îi îndrum pe elevii mei cu note mari la matematică să meargă la mate-info, le spun ce variante au, că se pot duce și la Medicină după liceu, dacă vor”, povestește Antoneta Împușcatu, profesoară de fizică și chimie la o școală gimnazială dintr-un sat din Tulcea.
„Pe când, dacă urmează filologia, vor fi nevoiți să învețe mereu în plus”, mai precizează ea. La filologie, după clasa a X-a, nu mai studiază materii precum matematică și chimie. În schimb, după mate-info, se pot îndrepta și spre o facultate umanistă, mai ales că susțin Bacalaureatul la română și rămân la curent cu literatura.
„Un 10 la matematică se ia mai greu decât la limba română, iar dacă ai asemenea rezultate la matematică, e clar că ești bun pe partea de real”, crede profesoara. În plus, mai spune ea, pentru cine se pricepe la matematică, fizica și chimia sunt, de asemenea, accesibile.
Cei mai mulți elevi ai săi i-au ascultat sfatul și au ales mate-info. Dar au existat și excepții: acum ceva timp, eleva cea mai bună din școală s-a dus la un liceu pedagogic, a devenit învățătoare, iar de anul trecut îi este colegă.
„Un trend în zilele noastre”
Vladimir-Alexandru Bogosavlievici este profesor de istorie la Colegiul Național „George Barițiu” din Cluj-Napoca și la clasa de mate-info unde predă a observat că elevii lui se axează pe materiile specifice profilului. Dar și cultura generală ar trebui să fie importantă pentru elevi, spune acesta, nu doar cultura digitală, care „ne robotizează”.
Profesorul și-a dat seama că înscrierea la mate-info este „un trend în zilele noastre”. Și e de înțeles, mai adaugă. „Unde o să aibă un post bun? În IT. Nu o să trăiască precum un filosof sau un istoric. Se gândesc din punct de vedere pecuniar și, dacă privim pragmatic, au dreptate”. Subliniază și că în Cluj, de pildă, orașul unde locuiește, ca programator îți permiți locuință și mașină. „Dar cunosc cazuri de profesori care, dacă n-ar avea în spate părinții din punct de vedere material, n-ar putea să stea nici în chirie, cu atât mai puțin să își cumpere o casă”, mai spune profesorul.