ADN-ul dezvăluie o ramură pierdută a umanității. Încrucișarea speciilor de oameni acum 300.000 de ani

Dezvăluirea făcută de oamenii de știință

Oamenii de știință au dezvăluit un capitol ascuns al evoluției umane, arătând că originile noastre pot fi urmărite până la întâlnirea a două specii dispărute acum aproape 300.000 de ani.

Analizând ADN-ul oamenilor moderni, cercetătorii au descoperit o întorsătură neașteptată în istoria strămoșilor noștri. Rezultatele sugerează că, în urmă cu aproximativ 1,5 milioane de ani, strămoșii noștri s-au divizat în două specii distincte, într-o separare similară cu cea dintre cimpanzei și bonobo.

După 1,2 milioane de ani de evoluție separată, cele două grupuri s-au reîntâlnit și s-au încrucișat. Această amestecare genetică a creat linia din care descind toți oamenii moderni.

Studiul, publicat în Nature Genetics, subliniază complexitatea arborelui nostru genealogic comun

Cercetătorii sugerează că aproximativ 80% din materialul nostru genetic provine dintr-o populație care, la un moment dat, s-a redus la un număr extrem de mic, posibil doar 1.000 de indivizi, înainte de reunirea decisivă.

„După ce cele două populații ancestrale s-au separat, vedem dovezi ale unui blocaj genetic sever într-una dintre ele, ceea ce indică faptul că aceasta s-a redus la o dimensiune foarte mică înainte de a se recupera treptat pe parcursul a peste un milion de ani”, a declarat Dr. Aylwyn Scally, de la Departamentul de Genetică al Universității Cambridge.

Recomandări

Cine sunt influencerii lui Călin Georgescu care au fost percheziționați. Bogdan Peșchir și Makaveli, printre cei vizitați de mascați. O jurnalistă a fost amenințată

Această populație, care s-ar fi redus ca număr în timp ce coloniza un nou teritoriu, avea să contribuie ulterior cu majoritatea genomului nostru.

Însă specia responsabilă pentru fracțiunea mai mică a lăsat și ea o amprentă importantă, furnizând gene asociate funcției creierului.

„Aceste gene ar fi putut juca un rol crucial în evoluția umană”, a explicat Dr. Trevor Cousins, coordonatorul studiului.

Până acum, teoria predominantă susținea că specia noastră, Homo sapiens, a apărut pentru prima dată în Africa acum 200.000 – 300.000 de ani, descinzând dintr-o singură linie evolutivă. Acest nou studiu conturează însă un tablou mult mai complex.

Fosilele din acea perioadă indică existența a două specii, Homo erectus și Homo heidelbergensis, care populau Africa și alte regiuni

Oricare dintre acestea ar putea fi candidată pentru grupurile ancestrale identificate de cercetători. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări și dovezi pentru a confirma o corespondență exactă.

Studii anterioare au arătat că două specii înrudite, Neanderthalienii și Denisovanii, s-au încrucișat cu Homo sapiens mult mai recent, acum aproape 50.000 de ani. Cercetarea actuală sugerează însă că a avut loc un eveniment de amestecare genetică mult mai timpuriu și semnificativ.

Recomandări

Lista finală de candidați la alegerile prezidențiale 2025. Cine sunt cei 11 români care vor să ajungă la Cotroceni

Încrucișarea străveche a lăsat o moștenire genetică mult mai mare

În timp ce ADN-ul neanderthalienilor reprezintă aproape 2% din genomul oamenilor moderni non-africani, încrucișarea străveche a lăsat o moștenire genetică mult mai mare.

Echipa de la Cambridge a utilizat computere pentru a analiza ADN-ul uman modern și a deduce evenimentele din trecutul îndepărtat. Studiul s-a bazat pe datele din 1,000 Genomes Project, care a cartografiat secvențele genetice ale unor populații diverse din Africa, Asia, Europa și America.

„Întrebarea despre originea noastră i-a fascinat pe oameni timp de secole,” a declarat Cousins.

„Ceea ce devine clar este că ideea evoluției unor specii în linii clare și distincte este prea simplistă.

Încrucișările și schimbul genetic au jucat probabil un rol major în apariția noilor specii, în mod repetat, de-a lungul regnului animal.”

Urmărește-ne pe Google News