Adolescenții români, pe primul loc din UE la utilizarea problematică a rețelelor de socializare: 22% sunt dependenți de social-media

Adolescenții români problematici pe internet sunt de două ori mai mulți comparativ cu media UE

Studiul, care a analizat comportamentul a mii de tineri din 40 de țări, plasează România pe primul loc în ceea ce privește comportamentele ce pot afecta negativ sănătatea mintală, socială și performanța școlară a tinerilor.

Potrivit raportului OMS, 22% dintre adolescenții români prezintă semne de utilizare problematică a social media, un procent de două ori mai mare decât media internațională de 11%.

Această cifră alarmantă poziționează România înaintea Maltei (18%) și Bulgariei (17%), țări care ocupă locurile doi și trei în acest clasament îngrijorător.

Ce înseamnă utilizarea problematică a social media

Utilizarea problematică a social media este definită de OMS prin prezența a cel puțin șase din nouă simptome specifice.

Acestea includ dificultatea de a se concentra pe alte activități, nevoia crescândă de a utiliza platformele sociale, sentimente de anxietate atunci când nu pot accesa rețelele sociale, și încercări nereușite de a reduce timpul petrecut online.

Alte simptome includ utilizarea rețelelor de socializare ca mecanism de evadare din fața problemelor, neglijarea temelor sau a hobbyurilor, și conflicte cu familia sau prietenii din cauza timpului excesiv petrecut pe aceste platforme.

Recomandări

Care sunt datele alegerilor prezidențiale 2025, stabilite în prima ședință de coaliție PSD-PNL-UDMR din acest an

Evoluția fenomenului în România

Raportul OMS evidențiază o creștere alarmantă a utilizării problematice a social media în rândul tinerilor români comparativ cu studiul anterior din 2018. Această tendință este observată în special la băieți, unde procentele au crescut semnificativ.

La vârsta de 11 ani, 17% dintre băieți și 18% dintre fete raportează un nivel problematic de utilizare. La 13 ani, cifrele cresc la 21% pentru băieți și 28% pentru fete.

La vârsta 15 ani, fetele mențin nivelul ridicat de 28%, în timp ce la băieți se observă o ușoară scădere la 18%.

Comparație cu alte țări

În contrast cu situația din România, țările cu cel mai scăzut procent de utilizare problematică sunt Olanda (5%), Ungaria și Suedia (7%), urmate de Republica Cehă și mai multe țări nordice cu 8%. Aceste cifre subliniază diferențele semnificative între țări în ceea ce privește gestionarea utilizării rețelelor sociale de către tineri.

Studiul OMS relevă că adolescenții români mențin contacte online cu prietenii într-o proporție mai mare decât media internațională.

La 11 ani, 24% dintre copiii români păstrează contactul online cu prietenii (față de media internațională de 20%), la 13 ani procentul crește la 33% (27% media internațională), iar la 15 ani atinge 36% (31% media internațională).

Recomandări

Floriana Cristiana Matei, expert în controlul serviciilor secrete: „După integrarea României în NATO și UE, controlul civil asupra SRI și SIE a intrat într-o perioadă de degradare”

Această tendință se observă și în cazul contactelor cu un grup mai larg de prieteni sau cu persoane întâlnite exclusiv online, indicând o preferință crescută a tinerilor români pentru interacțiunile virtuale.

Implicații și perspective pentru adolescenții români

Rezultatele studiului OMS ridică semne de întrebare serioase cu privire la impactul utilizării excesive a social media asupra dezvoltării sănătoase a adolescenților români.

Experții în sănătate publică, precum Vlad Mixich, au atras atenția asupra acestor date îngrijorătoare, subliniind necesitatea unor intervenții urgente.

Este esențial ca autoritățile, educatorii și părinții să conștientizeze amploarea acestui fenomen și să dezvolte strategii eficiente pentru a ghida tinerii către o utilizare echilibrată și sănătoasă a platformelor sociale.

Educația digitală, promovarea activităților offline și dezvoltarea abilităților de gestionare a timpului ar putea fi pași importanți în abordarea acestei probleme.

De asemenea, este crucial să se investigheze factorii socio-culturali specifici care contribuie la această situație în România.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro