Adolescenții transmit COVID-19 la fel ca adulții, chiar dacă fac forme mai ușoare ale bolii. Ce înseamnă asta pentru redeschiderea școlilor?

De la începutul pandemiei, am avut de-a face deseori cu informații neclare sau contradictorii. Deși am vrea răspunsuri clare și simple la problemele presante, știința ne oferă de multe ori un tablou complex și greu de înțeles.

Una din legile lui Murphy spune că “toate problemele au un răspuns simplu, pe înțelesul tuturor, dar greșit” – cam așa e și în cazul pandemiei. Răspunsurile nu sunt simple. Sau, mai bine zis, cele corecte nu sunt simple.

Un exemplu bun e și situația copiilor. Deși câteva studii mari au sugerat că riscurile legate de deschiderea școlilor sunt relativ mici, rolul copiilor în această pandemie rămâne încă o problemă greu de rezolvat, iar o serie de studii recente aruncă și mai multă incertitudine în discuția legată de deschiderea școlilor.

Ce arată studiul din Coreea de Sud

Deși copiii nu sunt imuni la noul coronavirus, par să fie mult mai puțin afectați decât adulții. Asta nu înseamnă însă că nu îl pot și transmite mai departe.

Studiile din Coreea de Sud sunt foarte interesante, deoarece Coreea este una dintre puținele țări care chiar a urmărit contactele celor care au fost infectați.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Practic, cercetătorii coreeni au depistat toate persoanele cu care au interacționat 5.706 pacienți infectați între lunile ianuarie și martie (când școlile au fost închise în Coreea). Au găsit astfel 59.073 de contacte care au fost monitorizate și testate pentru COVID-19. Cei care locuiau în aceeași casă cu pacienții au fost testați direct, cei care nu locuiau în aceeași casă au fost testați doar dacă au dezvoltat simptome.

În total, au fost testate 10.592 de persoane care locuiau cu pacienții inițiali, dintre care 11,8% au dezvoltat COVID-19. Aici e o veste bună: înseamnă că aproape 9 din 10 oameni care au luat virusul nu l-au dat mai departe celor cu care locuiesc.

Dintre contactele care nu au locuit în aceeași casă, 1,9% au luat COVID-19. Și aici, măsurile de protecție au redus masiv rata de transmitere a coronavirusului. Apoi, cercetătorii au analizat cine a transmis virusul cui, făcând comparații între grupele de vârstă.

Copiii mici (0-9 ani) au avut, într-adevăr, o rată de transmitere a virusului foarte mică.

Însă adolescenții (10-19 ani) au avut o rată de transmitere similară cu cea a adulților. Practic, deși e mai puțin probabil ca adolescenții să ia virusul, dacă îl iau, pot la fel de bine să îl dea mai departe, concluzionează autorii studiului.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Am demonstrat că transmiterea în casă a virusului SARS-CoV-2 este ridicată, dacă pacientul are 10-19 ani. Strategiile de atenuare a transmiterii, care includ distanțarea fizică, sunt importante și reduc riscul transmiterii virusului la alți membri ai familiei sau ai comunității. Măsurile de igienă trebuie încurajate, de asemenea, pentru a reduce transmiterea virusului în interiorul locuinței.

Autorii studiului:

Răspândirea SARS-CoV-2 într-o tabără

Nu e singurul studiu care a ridicat semne de întrebare legate de cum transmit copiii și adolescenții SARS-CoV-2.

Recent, un focar de infecție a izbucnit într-o tabără de copii din Georgia, SUA. Jumătate dintre cei infectați (51%) au fost în grupa de vârstă 0-10 ani și 44%, în grupa 10-19, dar nu e clar cum s-a transmis virusul în interiorul taberei.

Cazul e semnificativ, deoarece toți participanții au ieșit negativi la testarea pentru COVID-19 cu 12 zile înainte de a pleca în tabără. Deși nu este exclus ca unii dintre participanți să fi luat virusul între perioada testării și momentul intrării în tabără, nici ca unele dintre teste să fi fost fals-negative, pare destul de clar că virusul s-a transmis mult în tabără. Din cei 597 de participanți cu vârste între 6 și 19 ani, 76% au luat virusul.

Acest caz demonstrează că noul coronavirus se poate răspândi eficient într-un mediu de tineret, rezultând infecții pentru toate persoanele implicate, în ciuda măsurilor de prevenire a transmiterii luate de organizatorii taberei.

Autorii studiului:

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Răul mai mic

E greu de spus ce înseamnă asta pentru redeschiderea școlilor. Am putea observa ce se întâmplă în cazul țărilor care au redeschis deja școlile, dar nici acolo imaginea nu e clară. Spre exemplu, în Danemarca și Norvegia, două societăți relativ similare, rezultatele au fost diferite.

Apoi, diferențele sociale și culturale dintre aceste țări și România sunt, de asemenea, destul de mari și nu e clar cât de relevante sunt rezultatele lor pentru alt tip demografic.

Ce se poate spune la ora actuală este că deschiderea școlilor pare să crească riscul de apariție a unor focare și chiar dacă, în general, copiii nu se îmbolnăvesc foarte rău, pot să dea virusul mai departe.

Într-un alt studiu, o echipă condusă de Taylor Heald-Sargeant de la Ann and Robert H. Lurie Children’s Hospital din Chicago a demonstrat că, de multe ori, încărcătura virală de la copii e chiar mai ridicată decât la adulți. Nu e clar în ce măsură afectează acest lucru transmiterea virală, dar e încă un motiv de îngrijorare.

Justifică însă aceste riscuri închiderea școlilor? Asta e cu totul altă problemă. E bine știut faptul că închiderea școlilor are consecințe adverse pentru copii și le poate afecta dezvoltarea pe termen lung. Până la urmă, decizia se rezumă la alegerea răului mai mic, iar răul mai mic poate să difere de la țară la țară sau chiar de la zonă la zonă.

Situația școlilor e foarte complicată, sunt multe nuanțe, pe lângă cea științifică. Dar ce este clar e că nu putem să presupunem că doar pentru că nu vedem copii bolnavi, ei nu au virusul.

Taylor Heald-Sargeant pentru The New York Times:

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News