ComenteazăMedicul a declarat că inima poetului s-a oprit de mai multe ori în timpul nopţii, dar s-a reuşit resuscitarea acestuia. La ora 7.15 însă, personalul medical nu a mai putut face nimic pentru a-l ţine în viaţă.
„Astăzi 5 noiembrie la ora 7.15 inima maestrul a încetat să bată. După nenumărate tentative de resuscitare a trebuit să ne declarăm învinşi şi maiestrul a plecat dintre noi”, a anunţat prof. dr. Şerban Brădişteanu.
În vârstă de 67 de ani, poetul Adrian Păunescu a fost internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca în 26 octombrie, purtătorul de cuvânt al spitalului, dr. Bogdan Opriţă, declarând, la acea dată, că pacientul urma să fie supus mai multor investigaţii, pentru nişte afecţiuni mai vechi.
În ziua următoare internării, starea de sănătate a lui Adrian Păunescu s-a ameliorat puţin, din punct de vedere al insuficienţei respiratorii, declara dr. Şerban Brădişteanu, precizând că Adrian Păunescu era atent monitorizat. Potrivit medicului, starea poetului Adrian Păunescu s-a înrăutăţit pe fondul unor suferinţe mai vechi – diabet de 10-12 ani, – pacientul suferind de insuficienţă cardiacă, renală, hepatică şi respiratorie.
Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943, în comuna Copăceni, judeţul Bălţi, ca fiu al lui Constantin si Floarea. Copilăria si-a petrecut-o în comuna Barca, din judeţul Dolj, fiind crescut mai ales de bunicii săi. După primii ani de liceu, acesta rămâne fără sprijinul tatălui, care este dat afară din învăţământ, pentru activitate anticomunistă şi, ulterior, arestat. Adrian Paunescu vine în Bucureşti, unde urmează ultimele două clase la Liceul Central, pe care-l absolvă în 1960. Din motive politice, nu se poate înscrie la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, decat în 1963. Între 1970 şi 1971, timp de un an academic, este bursier al Universitatii Iowa – S.U.A., susţinând, în ultima lună a programului american, conferinţe în faţa studenţilor americani, la Universitătile: Ann Arbour, Chicago, Columbia din Washington, Michigan.
A debutat ca poet în anul 1960, iar din 1973 a condus revista Flacăra. Cenaclul „Flacăra” pe care l-a înfiinţat a devenit un adevărat fenomen de masă, cu care susţine 1.615 manifestări de muzică, poezie şi dialog, în faţa a mai mult de 6 milioane de spectatori. Atât Cenaclul cât şi revistele pe care le-a dirijat au exercitat o atracţie indiscutabilă asupra tineretului şi a vieţii publice din România datorită combinaţiei de idei de stânga de inspiraţie occidentală şi de naţionalism. Mulţi artişti pe care autorităţile comuniste îi puteau considera „subversivi” au fost lansaţi sau promovaţi de Păunescu prin Cenaclul Flacăra.
Devenit incomod pentru putere, este destituit în iulie 1985 sub pretextul scandalului iscat la unul dintre concertele Cenaclului Flacăra de la Ploieşti. Relaţia lui Păunescu cu regimul Ceauşescu este în general considerată ca ambiguă, mergând de la scrierea de poeme adulatoare la critici publice directe. Aceasta explică şi varietatea poziţiilor pro şi contra Păunescu de după 1989. După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista Totuşi iubirea. În 1992 devenit membru în Partidul Socialist al Muncii, partid absorbit ulterior de PSD, unde a deţinut de-a lungul timpului mai multe funcţii, ultima fiind de senator de Hunedoara.
Cu peste 50 de cărţi publicate şi alte şapte volume în curs de publicare, Adrian Păunescu este considerat unul dintre cei mai prolifici poeţi români contemporani, dar şi cea mai controversată figură din cultura românească. Printre cele mai remarcabile poeme ale sale se numără: ”Repetabila povară (Rugă pentru părinţi)”, ”Tăierea porcului”,” ”Analfabeţilor”, ”Iubiţi-vă pe tunuri”, ”Totuşi iubirea”, ”Nebun de alb”, ”Umbra”, ”Ieşirea din sobă”.
”Zilele acestea mi-am luat curajul de a-mi face analizele medicale esenţiale. Concluzia nu e veselă. Visul duşmanilor s-a împlinit: nu mai pot ieşi din casă, cum aş fi putut până ieri. Acum, la această răspântie, n-am mai mult de spus contemporanilor mei decât că ar fi păcat să ne despărţim supăraţi”, a scris Păunescu în editorial.
Între anii 1961 şi 1977 a fost căsătorit cu poeta Constanţa Buzea, cu care are doi copii: Ioana şi Andrei. Din 1990, este căsătorit cu Carmen Antal, cu care are un copil, Ana Maria.
Citeşte aici ultima poezie scrisă de Adrian Păunescu, de pe patul de spital
Citeşte şi: Ovidiu Lipan Ţăndărică, despre Adrian Păunescu: „Ar trebui să învăţăm să apreciem valorile”
Nicu Alifantis: ”Păunescu a fost unul dintre marii patrioţi ai ţării”!
Tudor Gheorghe despre Adrian Păunescu: ”Abia acum, când nu mai este, vom realiza cât de mare a fost”
Vasile Şeicaru: ”Adrian Păunescu a plecat trist din viaţă”
Ducu Bertzi: ”Adrian Păunescu a dăruit mai mult decât puteam noi toţi să ducem şi să înţelegem”
Trupul neînsufleţit al lui Adrian Păunescu va fi depus la Uniunea Scriitorilor