Jumătate din luna martie, România nu a avut stare de urgență. Criza s-a manifestat treptat în primele zile ale lui martie și a crescut apoi în fiecare zi până la sfârșitul lunii.
“Inflația nu a crescut și nici nu a scăzut față de luna februarie. Februarie a fost prima lună, după 2 ani și 5 luni, în care am avut o inflație pe 12 luni nu la nivelul pe care ni-l dorim, dar aproape de nivelul pe care ni-l dorim. Am obținut iar o inflație de 3%, după 2 ani și 5 luni de șoc puternic al inflației, care a tulburat societatea românească.
E pe jumătate un lucru bun, dar ne pune în gardă, vom vedea cum va fi inflația și pe aprilie.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR:
“Se pare că vom avea recesiune”
Adrian Vasilescu a subliniat că acum inflația nu mai este un fenomen normal, ci un fenomen în criză, pentru că, prin măsurile luate prin ordonanțe militare, în martie s-au închis magazine de bunuri nealimentare. De aceea, după inflația din martie, nu poate fi trasă o concluzie, ci trebuie așteptate cifrele din aprilie, care vor veni în luna mai.
Inflația ascultă și de rațiune, dar ascultă și de emoție. Sunt vești rele, aducătoare de recesiune peste tot în Europa. Avem deja o cifră oficială în Franța. Franța a intrat în recesiune, alte țări se pregătesc.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR:
Adrian Vasilescu spune că acum cifrele sunt bune, dar rămâne de văzut ce va fi în al doilea și în al treilea trimestru.
Recesiune înseamnă două trimestre de contracție economică. Dacă vom avea două trimestre de contracție economică, trimestrul doi și trimestrul trei, și se pare că vom avea, atunci vom ști că avem și noi de luptat cu recesiunea.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR:
Adrian Vasilescu mai spune că un semn al recesiunii înseamnă și bani mai puțini.
Șomajul crește, veniturile se amputează. Bugetul țării are probleme cu veniturile. Bugetele companiilor au probleme cu veniturile. Sunt vremuri grele, dar e nevoie de solidaritate.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR:
“Când am avut cifre bune ale PIB-ului, n-am strâns bani pentru zile negre”
Consultantul BNR spune că situația de acum arată că nu am învățat din lecțiile celorlalte crize, iar acum suntem deja din nou în vremuri grele, ”strânși cu ușa”.
”Când am avut cifre bune ale PIB-ului, când creșterea economică a fost în expansiune, n-am înțeles niciun moment măcar nevoia de a strânge bani azi pentru zile negre. Iată, zilele negre au venit neașteptat de repede. Acum sunt vremuri grele, e nevoie de bani mulți, bani pe care nu îi mai avem, pentru că i-am cheltuit în anii trecuți. Acum se strânge greu ban lângă ban”, mai spune Adrian Vasilescu.
El a precizat că, după măsurile de izolare pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu coronavirus, BNR a fost nevoită să intervină cu măsuri care să asigure lichiditatea în bănci și foarte mari eforturi în această perioadă ca să nu lipsească bani în bancomate.
“Avem lichidități, nu există niciun pericol. E vreme de panică, oamenii s-au dus să își scoată banii din bănci, a trebuit să fie asigurați banii în sistemul bancar pentru a vedea oamenii că există. Dacă sistemul bancar nu s-ar descurca, ar însemna că nici oamenii nu-și pot primi banii, dar îi primesc la zi”, susține Adrian Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR mai spune că nu are o imagine neagră legată de numărul mare al românilor care nu își vor mai putea plăti creditele la bănci după această criză.
400.000 de oameni au credite ipotecare în România, extrem de puțin în comparație cu alte state.
”Din SUA până în vestul Europei, creditele se împart așa: 80% credite ipotecare, pentru case, 20% credite pentru consum. La noi, sunt 20% credite ipotecare și 80% pentru consum. Avem 1.600.000 de persoane cu credite de consum, puține și acestea”, explică Adrian Vasilescu.
Foarte puțini se califică la creditele băncilor, pentru că salariile încă sunt mici. O gospodărie în România are 5.000 de lei venit pe lună, cu copii, cu bunici. E foarte puțin, mai spune consilierul guvernatorului BNR.
87% înseamnă salarii, pensii și ajutoare sociale, iar diferența până la 100% o reprezintă oamenii care au venituri din afaceri private.
40% din totalul firmelor românești au capital negativ, adică datoriile lor sunt mai mari decât întreaga lor avere. 80.000 de firme din 700.000 au credite la bănci, foarte puține, precizează Vasilescu.
Trebuie acum să și strângem cureaua, să dăm și dovadă de solidaritate și să fim cumpătați.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR:
Mesajul BNR pentru guvernanți: “Bazați-vă pe noi!”
Despre riscul de a nu mai putea fi plătite salariile pentru un procent foarte mare de angajați, din cauza crizei economice și a lipsei unor măsuri eficiente care să salveze economia, Adrian Vasilescu spune că nu trebuie să ne grăbim să credem cifre vehiculate, cu posibilitatea de a avea milioane de șomeri, ci trebuie să vedem care va fi inflația în perioada următoare, să așteptăm cifrele pentru luna aprilie.
“Să nu ne grăbim să îi credem pe cei care spun că vom aveam 2,5 milioane de oameni fără locuri de muncă. Eu nu cred în cifra asta. Mesajul BNR pentru Guvern este: «Pe noi vă puteți baza! BNR cooperează foarte bine cu guvernul pe care îl dă țara. Bazați-vă pe noi!»”, susține Adrian Vasilescu.
”Băncile să aibă grijă de banii românilor ca de ochii din cap”
BNR a luat măsuri privind scăderea ratelor cu care băncile se împrumută la Banca Națională și a acordat înlesniri, ceea ce a reprezentat, potrivit lui Adrian Vasilescu, un semnal și un îndemn să nu se grăbească să taie ratele la depozite.
Sunt 10 milioane de români cu 15 milioane de conturi. Trebuie să le apărăm în fiecare moment. Este prioritatea BNR. Accentul trebuie pus pe depozite, pe cei care au banii la bănci, sunt economiile lor de viață. Trebuie să aibă grijă de ele ca de ochii din cap , mai spune Adrian Vasilescu.
”Sunt multe de învățat în criza asta. Din criza trecută, am învățat prea puțin”
Adrian Vasilescu mai spune că în actuala criză, trebuie să învățăm o lecție nouă și să vedem cum se produce telemunca în alte state, pentru că munca de acasă ar putea duce la un cost mai mic al mărfurilor pe piață.
Mulți angajați sunt nevoiți să lucreze de acasă, dar poate că acum, când România nu era pregătiă pentru o schimbare așa de mare pe piața muncii, nu toate companiile le pot asigura angajaților mijloacele tehnice și electronice necesare pentru a funcționa normal telemunca.
”Sunt deja recomandări la nivel mondial ca PIB-ul să nu mai fie axat prea mult pe cantitate, să treacă pe calitatea mărfurilor, a serviciilor. Iar munca de acasă să scoată din sarcina costurilor întreprinderilor, ca mărfurile să coste mai puțin pe piață, explică Adrian Vasilescu.
Foto principală: Raed Krishan