Banii i-a primit, spun procurorii, de la o doctoriță, colegă cu el la Spitalul Floreasca din București, căruia i-ar fi promis că o ajută să obțină un post de asistent universitar la UMF București. Medicul nu a primit postul universitar promis în 2018 și, doi ani mai târziu, l-a denunțat pe Beuran.

Cine este medical care l-a denunțat pe Beuran și cum ar fi luat chirurgul banii, aflați în emisiune.

Cristian Burcioiu, jurnalist Libertatea

  • banii de mită provin dintr-un împrumut bancar pe care l-a facut cu câteva zile înainte de a-i înmâna lui Beuran, în lei și i-a schimbat tatăl denunțătoarei în bancnote de cate 500 de euro
  • un personaj important a intermediat mita, dar nu a fost chemat la audieri
  • Carmen Haiducu i-a cerut sprijin să rămână în echipa de chirurgi a spitalului dar cum discuția nu a decurs așa cum și-a dorit, așa că a apelat la acest intermediar
  • După intervenția acestuia s-a dus cu cei 10.000 de euro puși într-o cutie cadou, sumă estimată de ea
  • la finalul discuției i-a dat cutia spunându-i că are un cadou pentru el
  • medicul Beuran a pus cutia în fișet, pe un raft superior
  • ulterior au avut mai multe discuții, care nu s-au concretizat
  • Beuran a fost oscilant, a spus ori că nu a primit banii ori că haiducu ar fi putut lăsa banii pe birou în lipsa sa

Medicii legiști au stabilit că băiețelul de 4 ani a murit din cauza  anesteziei cu propofol făcute la clinica stomatologică Teddy Care din Pitești. Copilul nu avea probleme de sănătate, iar stopul cardio-respirator a fost provocat de analgo-sedare, anestezie folosită deși clinica stomatologică nu avea autorizație pentru a efectua această procedură.

Ce este propofolul, cum și când se poate folosi, explică în emisiune un specialist de la Agenția Națională a Medicamentului.

Anca Crupariu, purtător de cuvânt ANM.

  • propofol este un anestezic general care intr-adevăr poate fi administrat adulților cât și copiilor mai mari de o lună dar se precizează în informațiile destinate medicilor că trebuie administrat numai în spitale sau la spitalizări de o zi
  • se atrage atenția că funcțiile respiratorii și circulatorii trebuie monitorizate, trebuie echipament de ventilație artificială și resuscitare. Se precizează clar că trebuie administrat de o altă persoană decât cea care efectuează intervenția chirurgicală, de o persoană specializată.
  • Dozele trebuie ajustate în funcție de vârstă, greutatea corporală. Cel mai important e că copilul trebuie să fie tot timpul monitorizat în timpul anesteziei, se spune clar că în absența unor metode de susținere a căilor respiratorii se poate ajunge la complicații respiratorii letale.
  • Nu există medicament care să fie lipsit de reacții adverse, toate acestea sunt trecute în prospect, și în cazul acestuia sunt precizate tulburări vasculare, respiratorii, toracice, de aceea trebuie monitorizați pacienții.

Zidul care separă și izolează nu a putut stinge strigătul de disperare al celor ”uitați” de autorități, marginalizați, etichetați și ironizați. În urmă cu cinci-șase ani, cartierul Apărătorii Patriei din Iași, poreclit Dallas, s-a trezit separat de un zid de doi metri înălțime și 400 lungime. Autoritățile spun că este un baraj contra inundațiilor, oamenii spun că se simt izolați.

Construcția este numită de comunitate
“zidul plângerii” sau “zidul Berlinului”. Locuitorii din ”Dallas” spun că sunt
văzuți ca ”ciuma orașului”.

Comunitatea i-a separate, artiștii au vrut să îi unească prin artă și au pictat zidul cu mesaje. “Iată-ne! Iartă-ne! Artă-ne!” scrie pe zid, ca un îndemn pentru toți cei din afara cartierului să-i privească pe cei din Dallas ca pe niște oameni.

Mihai Chirica, primarul din Iași

  • de mai bine de 25 de ani a fost un colț uitat al Iașiului. Am primit criticile sunt fundamentate o parte, ne-am îndreptat atenția acolo din 2016, un pod a fost finalizat anul trecut, are patru benzi, s-a realizat un sistem de colectare al apelor de suprafață chiar la celebrul zid
  • am finalizat un proiect de reconversie a întregii zone, pe fonduri europene de 6 milioane de euro, va fi pus in aplicare anul acesta
  • sunt 1200 de locuitori, nu neapărat de etnie rromă, pentru că au venit și din localitățile alăturate
  • zidul respectiv este o lucrare hidrotehnică, nu este de împrejmuire. Populația s-a aciuat din comunele din jur, au fost alungați de acasă și s-au propășit acolo
  • mă cunosc cu cei de acolo și comunic foarte bine cu ei. Apa în loc să coalizeze populația i-a despărțit, ca Prutul
  • nu au ce căuta pe zidul acela, e un risc pe care și-l asumă abuziv. Au un pod dat în folosință în decembrie, le facem dispensar, post de poliție, pentru că vorbim de infracționalitate, mulți nu au acte
  • până acum trei ani nu aveau apă, peste jumătate din copii aveau hepatită A, le-am făcut rețea de apă din cea a orașului, o stație de pompe, deci lucrurile sunt. Nu a fost nimeni demolat de acolo dar nici nu vor putea rămâne în totalitate acolo pentru că unii au construit sub rețelele electrice sau pe albia unor ape, îi vom muta în alte locuințe
  • secția de poliție nr 1 este la 400 de metri, acolo sunt arondați. S-a găsit o stare infracțională, prostituție trafic de droguri, starea infracțională a fost destructurată
  • starea de discriminare provine din segregarea zonei Cicoarei de restul orașului. Suntem pe drumul cel bun, în fiecare lună se întâmplă ceva
  • le spun oamenilor să aibă încredere că zona Cicoarei nu va rămâne ca în ultimii 30 de ani, nu este Ciuma Iașiului

Elena Motaș, președinte Partida Romilor Pro Europa – filiala Iasi

  • domnul primar m-a convins, mai degrabă prin ce s-a făcut din 2016. Sunt foarte multe lucruri bune care s-au întâmplat
  • oamenii aceștia au migrat din localitățile învecinate, trebuie căutată problema acolo, așa cum spunea și domnul primar, Iașiul este un oraș magnet. De ani de zile se construiește acolo fără autorizație și nimeni nu a intervenit. Mai am rromi în zona Ipslanti care așteaptă avize de construire de ani de zile, deși au acte, au avize au tot
  • mă intersează ca acești copii să iasă din această situație iar singura soluție, căci sunt cadru didactic, este educația. Erau 260 de copii necuprinși, unii nu aveau acte de identitate pentru că părinții nu aveau acte de identitate și în lipsa acestuia nu puteau să-i înscrie. Lipsa unui domiciliu al părinților, la fel nu le dă posibilitatea de a-i înscrie în proximitate, deci ultimii care sunt înscriși sunt cei din zona Cicoarei
  • acolo este o pepinieră pentru racolat copii, putem avea cazuri precum cel din Caracal, dacă ele nu există deja dar nu au fost semnalate, nu avem peste tot un domn Cumpănașu

Urmărește-ne pe Google News