Aerul poluat ucide mai multe persoane decât fumatul, accidentele de mașină sau virusul HIV

În medie, un cetățean de pe glob pierde aproximativ 2,2 ani din viață din cauza actualului nivel de poluare a aerului. Dacă nu se schimbă nimic, poluarea îi va face pe cetățenii planetei să piardă 17 miliarde de ani.

„Ce altceva de pe planetă îi face pe toți cetățenii planetei să piardă în total 17 miliarde de ani de viață?”, se întreabă profesorul Michael Greenstone de la Universitatea din Chicago. 

Arderea combustibililor fosili conduce la poluarea aerului și accelerează criza climatică, dar țările au capacitatea de a reduce aerul murdar în interiorul propriilor granițe. Crizei climatice i se adaugă acum și poluarea aerului, care conduce în final la incendii de vegetație și completează un cerc vicios, potrivit oamenilor de știință.

Cercetătorii au subliniat că pandemia de COVID-19 care a dus la măsuri de carantină a redus poluarea din aer prezentă în Himalaya, în timp ce incendiile din vestul SUA au provocat o poluare gravă pe cealaltă parte a continentului, fiind afectat aerul din orașul New York.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Raportul Universității din Chicago a estimat și numărul de ani suplimentari de viață pe care oamenii i-ar putea câștiga dacă nivelurile de poluare a aerului din țările lor ar fi reduse în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. 

În nordul Indiei, acolo unde 480 de milioane de oameni respiră un aer poluat de 10 ori mai mult decât oriunde altundeva în lume, s-ar câștiga 5,9 de ani, conform oamenilor de știință. De asemenea, reducerea poluării din aer ar putea suplimenta viața cetățenilor din Bangladesh și pe a celor din Nepal cu 5,4 de ani, iar pe cea a cetățenilor din Pakistan, cu 3,9 de ani. 

În Africa Centrală și de Vest, impactul poluării cu particule în aer asupra speranței de viață este comparabil cu impactul virusului HIV/SIDA și malaria în rândul populației, însă spre deosebire de aceste afecțiuni, poluarea primește mult mai puțină atenție, se precizează în raport. 

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Raportul AQLI se bazează pe cercetări care compară ratele mortalității în rândul persoanelor care trăiesc în locuri mai mult sau mai puțin poluate din toată lumea. Una din concluziile raportului constă în faptul că problemele cardiace și pulmonare reprezintă cea mai mare sursă de decese timpurii. În același timp, analiza oamenilor de știință de la Universitatea din Chicago se bazează pe poluarea cu particule mici, dar include și efectele altor poluanți atmosferici.

Urmărește-ne pe Google News