Gazoductul Nord Stream 2 a fost conceput pentru a dubla fluxul de gaz rusesc direct către Germania, dar a fost extrem de controversat din cauza riscului pe care îl reprezenta pentru Ucraina. Criticii se temeau că, dacă ar fi furnizat gaz direct în Europa, Rusia ar fi fost în măsură să priveze economia Ucrainei de taxele de tranzit pe care le percepea, notează sursa citată.
Pe măsură ce aceste temeri erau exprimate și gazoductul aștepta, de asemenea, aprobarea altor reglementări, Rusia a început să reducă livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1, care transporta, de asemenea, gaze din Rusia către Germania.
În ultimele sale luni în calitate de cancelar german, în 2021, Merkel a declarat pentru Handelsblatt că nu a existat niciun motiv pentru a crede că Rusia limita livrările de gaz.
Cu toate acestea, potrivit unor documente confidențiale consultate de ziar, Ministerul Economiei a avertizat că Rusia umplea „foarte încet” instalațiile de stocare a gazelor și că dependența de Kremlin pentru gaze ar putea avea „consecințe dramatice”.
Dezvăluirea vine în contextul în care noi documente publicate de ziarul Süddeutsche Zeitung au arătat, de asemenea, că două guverne consecutive ale lui Merkel au făcut presiuni intense pentru ca Nord Stream 2 să intre în funcțiune, susținând că acordul său cu Gazprom, compania energetică, care este deținută majoritar de stat, era un „proiect al sectorului privat”.
Acest lucru s-a întâmplat în ciuda criticilor repetate la adresa proiectului din partea SUA și a aliaților europeni, care au afirmat că gazoductul ar face ca Europa să fie prea dependentă de gazul rusesc. Alte guverne europene au declarat că legătura este vitală pentru a asigura aprovizionarea cu energie, pe fondul creșterii prețurilor la gaze în 2021.
Germania a transmis Kremlinului că o condiție a acordului, care fusese stabilit pentru a transporta gazul rusesc 761 de mile prin Marea Baltică, a fost ca Rusia să continue să folosească gazoducte terestre prin Ucraina.
Dar documentele interne ale Ministerului Economiei au avertizat, după o întâlnire cu Gerhard Schröder, fostul cancelar german devenit lobbyist al Gazprom, că gigantul de stat al combustibililor fosili „nu poate fi forțat” să facă acest lucru.
După ce Rusia a invadat Ucraina, Nord Stream 2 a fost anulat oficial. Ambele conducte, Nord Stream 1 și 2, au fost apoi distruse de atacatori necunoscuți în luna septembrie a aceluiași an.
Reacționând la dezvăluirile din presă, Robert Habeck, vicecancelarul Verzilor, a calificat hotărârea guvernului anterior drept o „greșeală istorică”. „Nu ar fi trebuit să ne facem niciodată dependenți de gazul lui Putin”. Felix Banaszak, deputatul Verzilor, a mers mai departe, solicitând o anchetă publică și descriind Nord Stream 2 drept „cel mai mare eșec economic, energetic și de politică externă de la fondarea republicii federale”.