A demisionat din funcție după șase luni, în urma condamnării la închisoare în dosarul „Transformatorul”. Relu Fenechiu a fost încarcerat în Penitenciarul din Vaslui, fiind eliberat condiționat pe data de 7 august 2017.
În vara anului 2012 procurorii DNA au trimis pe rolul Înaltei Curți rechizitoriul dosarului „Transformatorul”, în care au reținut, în esență, că Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova a cumpărat de la firme ale lui Fenechiu, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în perioada 1970-1980.
Pe data de 30 ianuarie 2014, fostul ministru al transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul „Transformatorul”, decizia completului de cinci judecători al instanţei supreme fiind definitivă.
Magistraţii completului – condus pe vremea aceea de șefa ÎCCJ Livia Stanciu – au menţinut pedepsele pronunţate pe fond în acest dosar în iulie 2013, de către judecătorii Secţiei Penale.
Judecătoarea Livia Stanciu a fost cea care pronunțase pedepse cu executare pe numele altor politicieni influenți la vremea respectivă, precum Adrian Năstase sau Cătălin Voicu.
Ceilalți condamnați în dosarul „Transformatorul”:
- Lucian Fenechiu, fratele fostului ministru al transporturilor – 5 ani de închisoare.
- Mihai Bogdan Damian, partener de afaceri al lui Relu Fenechiu – 5 ani de închisoare.
- Ioan Turbatu, director general al SISEE Moldova în perioada 2002-2004 – 6 ani pentru abuz în serviciu în formă calificată.
- Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005 – 6 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă calificată.
- Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005 – 7 ani pentru abuz în serviciu în formă calificată.
Instanţa a mai dispus ca cei şase inculpaţi să plătească, în solidar, peste 5,7 milioane de lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.
Acuzațiile procurorilor DNA
Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca „Transformatorul”, fiind acuzat că în perioada 2002-2005, prin firmele sale, a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către SISEE Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.
Potrivit DNA, firmele în spatele cărora se afla Relu Fenechiu, deputat la data faptelor – respectiv SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA şi SC Euro Plus SRL – au fost favorizate la licitații de către conducerea SISEE Moldova.
Anchetatorii au notat că mare parte din aceste produse au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind, în final, achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.
SISEE Moldova a plătit pentru echipamentele cumpărate 6.406.976 de lei, fără TVA, din care au fost folosite efectiv doar câteva, în valoare de 79.586 de lei (0,02%), restul de componente pentru sistemul energetic au rămas în stoc şi reprezintă achiziţii nejustificate în valoare de 6.327.390 de lei, fără TVA.
Cum a scăpat „ieftin” Relu Fenechiu de dosarul „Siveco”
Numele lui Relu Fenechiu apare și în dosarul „Siveco”, în care a fost acuzat în 2016 de procurorii DNA Ploiești că, în perioada 2012-2014, a pretins și a primit 15% din valoarea unor contracte pe care patroana Siveco, Irina Socol, le-a încheiat cu Ministerul Justiției și cu Ministerul Sănătății.
- „Concret, sprijinul acordat de inculpatul Fenechiu Relu s-a materializat în intervenția sa la funcționari din cadrul Ministerul Justiției sau la persoane din conducerea societății farmaceutice, asupra cărora avea influență la acel moment.
- Pentru acest «ajutor», inculpatul a primit de la reprezentanții firmei de software, prin intermediul a două societăți pe care le controla, suma totală de 3.966.716 lei (echivalentul a aproximativ 901.526 euro).
- Pentru a disimula proveniența ilicită a banilor, inculpatul Fenechiu Relu i-a determinat pe reprezentanții firmei de software să încheie cu societățile respective mai multe contracte de prestări servicii, care în realitate nu au fost executate”, se arată într-un comunicat al DNA din data de 14 octombrie 2016.
Relu Fenechiu, la acea vreme în pușcărie pentru dosarul „Transformatorul”, a încheiat cu procurorii DNA un acord de recunoaștere a faptelor, în schimbul unei pedepse de 3 ani și 10 luni pentru trafic de influență și spălare de bani.
Pe data de 14 noiembrie 2016, Tribunalul București a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Relu Fenechiu cu procurorii DNA.
Pe 9 martie 2017, Tribunalul Vaslui a contopit pedepsele lui Relu Fenechiu – adică cea de 5 ani în „Transformatorul” și cea de 3 ani și 10 luni în dosarul „Siveco” – rezultând pentru fostul ministru al transporturilor o pedeapsă de 5 ani și 6 luni.
Viața lui Relu Fenechiu după liberarea condiționată
După ieșirea din închisoare, Fenechiu s-a concentrat pe afacerile personale.
Înainte de a fi condamnat, Relu Fenechiu făcea afaceri prin mai multe firme. În prezent, el controlează direct doar două societăți comerciale: Engineering and General Constructing (ENGEKO) SRL și Michael COM SRL.
Ambele firme au fost înființate în anul 1991, iar Michael Com este deținută în totalitate de Engineering and General Constructing (ENGEKO) SRL.
Dacă vă întrebați de unde vine denumirea de Michael pentru o firmă din Iași controlată de Fenechiu, iată răspunsul: de la fondatorul acesteia, sirianul Michael Nseir.
Nseir era cunoscut drept cel mai bogat arab din Moldova și pentru faptul că desfășura afaceri prin mai multe firme în România și Republica Moldova în domeniul imobiliarelor, textilelor, maselor plastice și auto. La vremea respectivă se asociase cu nume notorii în mediul de business din Iași, cum ar fi Sorin Ionescu sau Zaharia Schrotter.
În 2005, în firma Michael Com a fost cooptată Iustina Cornelia Bența, soția renumitului om de afaceri ieșean Constantin Bența.
În 2017, părțile din firmă au fost preluate de soțul Constantin și de fiul Sebastian Bența, în urma decesului soției. Apoi, în firmă au intrat și fii lui Nseir, Andrew și Wadi Michael, care au preluat ulterior întreaga societate comercială.
În 2023, firma lui Fenechiu, ENGEKO, a preluat Michael Com SRL de la fiii lui Nseir, într-un gest considerat disperat de mediul de afaceri local. Pentru că, odată cu tranzacția, firma lui Fenechiu a intrat și în posesia a 30% din Profile Business Consulting SRL, în care firma fondată de Nseir se asociase în 2014 (de altfel, anul intrării în firmă nu este deloc întâmplător). Restul de 70% dintre acțiuni sunt deținute de Simona Alina Hăilă, fosta șefă de cabinet și fostă persoană de încredere a lui Relu Fenechiu.
În perioada 2010-2014, pe când era judecat pentru corupție în dosarul „Transformatorul”, Relu Fenechiu a pretins și a primit de la firma de software Siveco SA 15% din valoarea unor contracte de 14 milioane lei promovate de Ministerul Justiției și respectiv de 8 milioane lei de către Antibiotice SA, unde acționar majoritar este Ministerul Sănătății. Fenechiu a promis și acordat sprijin firmei de software pentru câștigarea și derularea acestor proiecte.
Șpaga a ajuns la firma de consultanţă Profile Business Consulting SRL al cărei acționar majoritar era fosta şefă de cabinet a lui Fenechiu, Simona Alina Hăilă.
De altfel, una dintre condamnările primite de Fenechiu a fost legată de această șpagă, faptă pe care fostul ministru a recunoscut-o.
Cum a încercat Relu Fenechiu să-și recupereze mita
În iunie 2019, Fenechiu a dat în judecată firma Profile Business Consulting, preluată după condamnare de Hăilă, dar în care fostul ministru s-a „infiltrat” între timp cu participația de 30%, cerând plata sumei de 3,92 de milioane de lei, pe care fostul liberal susține că de fapt i-ar fi împrumutat-o.
Fenechiu şi-a justificat pretenţiile prin declaraţiile date de Hăilă în faţa organelor de anchetă, conform cărora firma sa nu prestase niciun serviciu efectiv pentru Siveco în schimbul banilor, care ar fi reprezentat un împrumut acordat societăţii de către fostul ministru.
Mai precis, fostul lider PNL a încercat să recupereze șpaga pe care o recunoscuse și pentru care a fost condamnat. În aprilie 2024, Fenechiu a pierdut și recursul în procesul împotriva Profile Business Consulting rămânând și cu condamnarea la închisoare, și fără bani.
Surse din mediul de afaceri ieșean arată că Fenechiu se consideră trădat de Hăilă și că ar fi mânat de impulsul răzbunării în acțiunile sale recente.
Societatea Profile Business Consulting deține centrul de afaceri Turnul Aria, o clădire de birouri din centrul orașului Iași, care produce anual un profit cifrat la aproximativ 400.000 de euro. Așadar, Fenechiu se bucură de o parte din încasările firmei în care a intrat prin mărinimia vechiului său prieten Nseir.
Cum produce fostul baron „grosul” banilor
Cu toate acestea, veniturile importante ale lui Relu Fenechiu sunt realizate prin firma principală din portofoliu – Engineering and General Constructing (ENGEKO) SRL, în care este asociat cu fratele său Lucian.
Fondată în 1991, societatea comercială s-a numit inițial FENE SRL și, de-a lungul timpului, a fost împărțită de mai multe nume sonore din Iași, o parte dintre ele ajunse după gratii împreună cu frații Fenechiu.
În 2014, după ce condamnările din dosarul „Transformatorul” au rămas definitive, Relu Fenechiu a pus la adăpost o parte din bunurile deținute de ENGEKO pentru a le feri de confiscarea extinsă derulată de statul român.
Circuitul financiar prin care și-a pus averea la adăpost
În 2014, Relu și Lucian Fenechiu s-au retras din La Rocca în favoarea lui Alex și Mariana Daniela Fenechiu (fiul, respectiv soția lui Relu Fenechiu). După doi ani, frații Fenechiu au invocat o datorie de 1,25 de milioane de lei pe care ENGEKO o avea către La Rocca și au transferat în contul societății o serie de bunuri: două spații comerciale, o clădire și un teren intravilan din Iași.
Pentru a decurge bine transferul de bunuri, frații Fenechiu l-au împuternicit pe administratorul de atunci al ENGEKO să se ocupe de acest demers, și anume firma Globocon SRL, reprezentată de Cristian Ghibu.
Ghibu a fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor în mandatul lui Relu Fenechiu, și om de încredere al fostului lider PNL. De altfel, el a administrat o parte din afacerile lui Fenechiu cât fostul demnitar s-a aflat în detenție.
Asemănător s-a întâmplat și cu firma Integra Business Consulting (I.B.C.) SRL (fosta FENE Consulting), fondată de Relu Fenechiu. Societatea era deținută de ENGEKO, iar în 2015 a fost cedată soției lui Fenechiu, Mariana Daniela. Firma este foarte profitabilă, având încheiate zeci de contracte cu instituții de stat pentru consultanță în vederea obținerii de finanțări nerambursabile. Doar în 2023, I.B.C. a avut un profit de peste 1,2 milioane lei.
Printre altele, Integra Business Consulting a deținut și Palas Internațional Resort, firmă care administra Hotelul Internațional din Iași, aflat acum în proprietatea familiei Rușanu.
Și-a luat fratele peste tot, chiar în contra legii
ENGEKO a rămas cea mai importantă firmă pe care Relu Fenechiu o împarte cu fratele său Lucian. Frate pe care fostul liberal de frunte l-a luat cu el peste tot, încălcând chiar legea. În legislatura 2008 – 2012, Relu Fenechiu și-a angajat fratele său în funcția de consilier al propriului birou parlamentar încălcând astfel articolul de lege privind conflictul de interese administrativ.
Apoi, Lucian Fenechiu a executat și el 3 ani de închisoare din condamnarea de 5 ani primită în dosarul „Transformatorul”, fiind reabilitat la începutul anului 2024.
Acum doi ani, necazurile s-au abătut din nou peste Lucian Fenechiu, care a fost trimis în judecată pentru omor din culpă după ce, în 2013, un angajat al ENGEKO a murit în urma unui accident de muncă.
Deși a intrat într-un con de umbră după ce a ieșit din închisoare, Relu Fenechiu a repus încet-încet pe picioare firma ENGEKO, care a raportat anul trecut un profit de peste jumătate de milion de lei.
Foto: Ionuț Mureșan
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
maximala • 05.07.2024, 21:55
Asta inseamna sa ai o militie, o justitie vanduta si un stat obez mizerabil esuat.
HOPAHPO • 05.07.2024, 17:25
Clar ca exista o lege care pedepseste tradatea nationala , dar nici un magistrat nu o pune in aplicare . Miliarde de euro au fost furate de politici si acolitii lor si inca se mai fura cu cantec .Vorba romanului : corb la corb nu si scoate ochii .Daca printr o minune un politic intra la puscarie , dupa cateva luni incepe sa ceara clementa , sau sa santajeze alti politici , pentru a iesi cu o suspendare sau prescriptie a faptelor .Si roata merge mai departe , cu ei inscrisi in liste pentru primari , presedinti de CJ etc . Si aici vorbim de partidele de la guvernare nu doar de PNL . Lor nu le pasa , cand vorbim de votare , romanii uita de toate relele si ii voteaza inca o data .
marian.pricop • 05.07.2024, 14:19
Hoți ordinari! Ăștia ar trebui judecați pt trădare națională, dacă ar exista o lege pt așa ceva. Dar cine să facă și să dea legea, dacă toți sunt mână în mână... O țară ratată!