ComenteazăCuvântul mântuire are semnficații adânci, crucificarea lui Iisus fiind văzută în lumea creștină drept calea spre izbăvirea noastră, mai precis spre acceptarea noastră în Împărăția lui Dumnezeu.
Mântuirea este izbăvirea de primejdie sau suferinţă. A mântui înseamnă a izbăvi sau a ocroti. Cuvântul conţine ideea de victorie, nevătămare sau păzire. Uneori Biblia foloseşte cuvântul mântuit sau mântuire cu referire la izbăvirea fizică şi temporară, cum ar fi izbăvirea lui Pavel din temniţă (Filipeni 1:19), conform site-ului gotquestions.org.
Mult mai des cuvântul „mântuire” se referă la izbăvirea spirituală eternă. Când Pavel a vorbit temnicierului din Filipi că trebuie să fie mântuit, el făcea referinţă la destinul etern al temnicierului (Faptele Apostolilor 16:30-31). Iisus a comparat mântuirea cu intrarea în împărăţia lui Dumnezeu (Matei 19:24-25).
De la ce suntem noi mântuiţi? Conform doctrinei creştine a mântuirii, suntem mântuiţi de „mânie”, adică de judecata lui Dumnezeu pentru păcat (Romani 5:9; 1 Tesaloniceni 5:9). Păcatul nostru ne-a despărţit de Dumnezeu, iar consecinţa păcatului este moartea (Romani 6:23). Mântuirea biblică se referă la izbavirea noastră de consecinţa păcatului şi prin urmare implică îndepărtarea păcatului.
Cine mântuieşte? Numai Dumnezeu poate îndepărta păcatul şi ne poate izbăvi de pedeapsa pentru păcat (2 Timotei 1:9; Tit 3:5).
Cum mântuieşte Dumnezeu? Conform doctrinei creştine a mântuirii, Dumnezeu ne-a izbăvit prin Hristos (Ioan 3:17). În mod specific, moartea lui Iisus pe cruce şi apoi învierea Sa ne-au oferit mântuirea (Romani 5:10; Efeseni 1:7). Scriptura afirmă clar că mântuirea este darul nemeritat şi milostiv al lui Dumnezeu (Efeseni 2:5, 8) şi poate fi primit doar prin credinţa în Iisus Hristos (Faptele Apostolilor 4:12).
Cum primim mântuirea? Suntem mântuiţi prin credinţă. Mai întâi, trebuie să auzim evanghelia – vestea bună a morţii şi a învierii lui Iisus (Efeseni 1:13). Apoi, trebuie să credem – încrederea deplină în Domnul Iisus (Romani 1:16). Acest lucru implică pocăinţa, o schimbare a minţii referitoare la păcat şi la Hristos (Faptele Apostolilor 3:19) şi o chemare a numelui Dumnului (Romani 10:9-10, 13).
O definiţie a doctrinei creştine a mântuirii ar fi „izbăvire prin harul lui Dumnezeu de pedeapsa veşnică pentru păcat; această izbăvire este oferită celor care acceptă, prin credinţă, condiţiile lui Dumnezeu: pocăinţa şi credinţa în Domnul Iisus”. Mântuirea este posibilă doar în Iisus (Ioan 14:6; Faptele Apostolilor 4:12) şi depinde în întregime de Dumnezeu în ce priveşte primirea, siguranţa şi garanţia.
Sursa: gotquestions.org