Instituţia medicală a fost construită între anii 1704-1707 şi la început nu avea decât 24 de paturi, 12 pentru femei şi 12 pentru bărbaţi. Singurul cadru medical era un farmacist, iar asistenţii medicali de azi nu erau decât nişte inşi care scoteau măsele.
Până la forma sa actuală, spitalul a suferit mai multe modificări. Cu anumite adăugiri din 1795, clădirile sunt demolate în 1836 şi refăcute în 1842 de arhitectul german Conrad Schwink, după planurile arhitectului Gottfried Fausser. Spitalul a fost refăcut în forma sa actuală de arhitectul olandez Joseph Schiffer, în anul 1887, iar în anul 1888 a avut loc inaugurarea.
De-a lungul timpului, spitalul clinic Colţea a evoluat în ceea ce priveşte serviciile medicale oferite. Astfel, aici au fost înregistrate premiere medicale româneşti, printre care merită amintite câteva: prima anestezie cu eter pe mască şi prima operaţie de cataractă (1847), primele rahianestezii cu cocaină (1873), anestezia generală prin intubaţie, primul laborator de chirurgie experimentală, etc.
Pentru că în 1832 nu exista Casa de Asigurări, s-a pus baza Eforiei spitalelor, care, cu ajutorul marii boierimi, asigura fondurile necesare unităţilor spitaliceşti.
Foto: Vlad Chirea
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro