Află istoria sistemului de alimentare cu apă din Bucureşti

În 1830 au apărut primele intenţii de realizare a unui sistem „pentru scurgerea mocirlelor”. Urmează decizia Consiliul Municipal, care în anul 1880 hotărăşte să aducă apa de la Arcuda (proiectul Bürkli – Ziegler). Astfel, prin apeductul de 1.200 mm, apa ajunge la rezervorul de 40.000 mc de la Cotroceni, conform apanovabucuresti.ro.
În documentele referitoare la alimentarea cu apă şi amenajarea sistemului de canalizare în Bucureşti se consemnează: „La 13/25 iulie 1882, Primăria publică licitaţia pentru darea în întreprindere a lucrărilor de captare şi aducere a apei în oraş. […] Se prevedeau următoarele lucrări: captarea apelor, executarea unui rezervor pentru regularea debitului Dâmboviţei […]”, construirea la Arcuda a „3 bazine […] pentru decantarea apei; la Bâcu două filtre […]; un rezervor de 10.000 mc la Cotroceni. Lucrările trebuiau terminate în 1884, dar s-au prelungit până în 1889.”
În 1890 se finalizează uzina de apa de la Grozăveşti (3 pompe de 500 l/s); în 1905 Primăria a comandat o pompă centrifugă acţionată de o turbină cu aburi. În acelaşi an, se caută şi alte surse de alimentare cu apă, iar Elie Radu propune alimentarea oraşului cu apă subterană, deoarece izvoarele subterane din jurul capitalei sunt multe şi de calitate.
Între anii 1899 – 1901 se derulează lucrările de captare a apelor subterane din sud-vestul oraşului, din zona Bragadiru. Între 1906 – 1908 se construieşte staţia de la Ulmi.
În perioada primului război mondial, atât reţeaua de distribuţie, cât şi instalaţiile sunt neglijate. Între anii 1924 – 1948 se constituie şi funcţionează Uzinele Comunale Bucureşti (UCB). Între 1926 -1927 staţia de la Arcuda este modernizată cu instalaţii de limpezire şi de prefiltrare a apei.
În anul 1939 sunt începute lucrări pentru captarea apei din râul Argeş, în dreptul localităţii Crivina. În perioada 1923-1940 se execută lucrări pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă în condiţii mai bune de presiune şi de calitate.
1970 este anul în care se inaugurează Uzina Roşu, care furnizează zilnic în jur de 300.000 m3 de apă; capacitatea sa poate creşte până la 520.000 m3 de apă. În 2002 s-a încheiat modernizarea Uzinei Roşu şi în 2006 s-a finalizat modernizării Uzinei de la Arcuda. În anul 2006, cea mai nouă şi cea mai modernă uzină din Bucureşti, Uzina Crivina, începe să producă apă potabilă.
De-a lungul timpului, structura care s-a ocupat de sistemul de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a avut diverse denumiri:
1948 – 1955 Întreprinderea de canal-apă-salubritate (ICAS)
1955 – 1990 Întreprinderea de apă-canal Bucureşti din cadrul GIGC (ICAB)
În perioada 1990 – 2000 de sistemul de apă şi de canalizare s-a ocupat Regia Generală de Apă Bucureşti (RGAB), iar din anul 2000 până în prezent S.C. Apa Nova Bucureşti S.A.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro