Directorul unei firme de pompe funebre aflate la câțiva kilometri de Khayelitsha, o localitate din municipalitatea Cape Town, în Africa de Sud, trebuie să facă eforturi serioase pentru păstra la rece cadavrele clienților săi.
Motivul: crizele frecvente și prelungi de curent electric care afectează mare parte din țară.
„Când nu mai avem curent timp de patru ore, există o mare problemă”, a explicat el pentru BBC. „Cadavrele încep să se descompună, vă puteți imagina mirosul. Nu este ceva ce familiile îndurerate pot accepta”, a adăugat el.
Există o soluție, una complicată. Omul se apucă să dea telefoane prietenilor săi din domeniu. Când găsește pe cineva care are curent și spațiu în depozitul frigorific, îi transportă cadavrele, temporar, și le aduce înapoi când lucrurile se rezolvă.
Trupurile neînsuflețite ale sud-africanilor rătăcesc în fiecare zi, prin Cape Town, în căutarea unui frigider conectat la o sursă funcțională de curent.
Africa de Sud se află în mijlocul unei crize grave de energie electrică, cu întreruperi de curent care se agravează de la an la an. Electricitatea este uneori indisponibilă timp de 10 ore pe zi.
Deficitul este consecința unor defecțiuni frecvente apărute la centralele electrice pe cărbune, mult îmbătrânite, care reprezintă 74% din capacitatea de producție a țării, a explicat Hartmut Winkler, profesor de Fizică la Universitatea din Johannesburg, într-o analiză publicată de platforma The Conversation.
De vină sunt managementul incompetent al companiei energetice de stat Eskom și corupția galopantă care a acaparat statul, scrie BBC.
Centralele necesită o revizie completă. Autoritățile vor să investească și în energie regenerabilă. Câteva centrale plutitoare pe gaz cumpărate din Turcia sunt pe cale de a fi instalate în trei porturi. Iar la summitul BRICS din august, Africa de Sud a semnat o serie de acorduri cu China pentru modernizarea rețelei.
Dar toate rezolvările sunt costisitoare și cer timp. Profesorul Winkler estimează că actuala criză va dura cel puțin până în 2025, iar întreruperile vor continua și după această dată. Între timp, Banca Centrală a estimat că întreruperile de curent costă economia echivalentul a aproape 45 de milioane de euro pe zi.
Criza de curent este un simptom al unei boli profunde care afectează țara, spun analiștii. Eșecul, spun ei, este cel al Congresului Național African (ANC), partidul lui Nelson Mandela, care a monopolizat puterea timp de 29 de ani de la eliberarea de apartheid – sistemul rasist de conducere impus de minoritatea albă.
În cele din urmă, corupția, incompetența guvernului și lipsa măsurilor de reformă riscă să transforme cea mai industrializată națiune africană într-un stat eșuat, scrie Bloomberg.
Statul este tot mai absent
Întreruperile de curent de până la 12 ore pe zi au determinat școlile, spitalele și întreprinderile să apeleze la generatoare. În unele comunități, apa nu este potabilă.
Un sistem de canalizare deteriorat a declanșat recent o epidemie de holeră în apropierea capitalei Pretoria.
În afara unor autostrăzi naționale, străzile au mai multe gropi decât asfalt. Școlile de stat prost întreținute împiedică o întreagă generație să aibă acces la o educație decentă, scrie Bloomberg.
Furturile de orice, de la cabluri de cupru la panouri solare, sunt frecvente, iar criminalitatea a crescut atât de mult încât industria privată de securitate are în prezent mai mulți angajați decât forțele de poliție și armata la un loc.
„Într-adevăr, așa cum au spus mulți, riscăm să devenim un stat eșuat, deoarece trăim deja pe datorie”, a declarat în aprilie Daniel Mminele, președinte al Nedbank Group Ltd. și fost viceguvernator al băncii centrale.
Lucrurile nu ar fi trebuit să stea așa. Când Congresul Național African a venit la putere în Africa de Sud în 1994, „Națiunea curcubeu” a lui Nelson Mandela promitea o economie eficientă condusă de stat, care ar fi adus prosperitate populației de culoare. Și, pentru o vreme, așa a fost.
După trei decenii însă, în timp ce mulți lideri ANC încă se agață de această viziune, rolul guvernului ca furnizor de servicii de bază este practic inexistent în mari părți ale țării. Autoritățile apelează la companiile private în acest scop.
Intervenția companiilor private este cerută în domeniul energiei electrice, al căilor ferate și al apei, împotriva dorinței unora dintre cei mai mari aliați ai guvernului – sindicatele.
Iar societatea este tot mai furioasă. În primele șase luni ale acestui an au avut loc 122 de proteste majore în întreaga țară din cauza eșecului guvernului de a furniza servicii precum electricitatea și apa, potrivit datelor colectate de Municipal IQ, o organizație care monitorizează performanța municipalităților din țară.
„Protestele au devenit din ce în ce mai violente și mai anarhice”, a declarat Kevin Allan, director general al Municipal IQ. „Cauza principală este excluderea protestatarilor și a comunităților lor de la servicii, reprezentare politică și oportunități economice”, a explicat el, potrivit Bloomberg.
„Guvernanța s-a prăbușit în Africa de Sud”
Mulți spun că cea mai dezvoltată economie de pe continent – o țară care, în secolul XX, se putea compara cu unele state europene – se află acum pe marginea prăpastiei.
Iar motivele prăbușirii nu sunt greu de găsit, a explicat pentru revista Der Speigel Siviwe Gwarube, o politiciană a Alianței Democratice, cel mai mare partid de opoziție. „În fruntea tuturor problemelor noastre se află guvernanța. Guvernanța s-a prăbușit în Africa de Sud”, a concluzionat ea.
Majoritatea reprezentanților ANC, partidul care a eliberat țara și care deține în prezent majoritatea absolută în parlament, nu acordă prea multă atenție nevoilor oamenilor care i-au ales, a afirmat Gwarube. De fapt, a continuat ea, mulți dintre ei nu prea înțeleg cum funcționează parlamentul și nici măcar nu știu ce înseamnă de fapt separarea puterilor.
„Este vorba de lăcomie și corupție”, a spus ea.
Eșecurile elitei conducătoare au aruncat Africa de Sud într-o criză politică și economică gravă. Diferența dintre bogați și săraci se adâncește în țara care este deja cea mai inegală națiune din lume, potrivit studiului World Inequality Lab, susținut de Thomas Piketty.
Șase din 10 tineri sud-africani nu au un loc de muncă și mai mult de jumătate din cei 60 de milioane de locuitori ai țării trăiesc în sărăcie, potrivit Băncii Mondiale. În plus, rata criminalității din Africa de Sud este una dintre cele mai ridicate din lume, cu aproximativ 25.000 de victime pe an.
De la înlăturarea Apartheidului, peste jumătate de milion de persoane au avut parte de o moarte violentă.
Pentru anul fiscal 2021-2022, auditorul general a constatat că 219 din cele 257 de municipalități din țară nu au avut audituri curate. În nenumărate orașe și municipalități, infrastructura, administrația, sistemul de educație, sistemul de sănătate, sistemul de canalizare și de colectare a gunoiului sunt toate submediocre sau complet disfuncționale.
În multe locuri, nici măcar trenurile nu circulă, în timp ce unele regiuni sunt nevoite să stea zile întregi fără apă curentă.
Companiile publice au fost jefuite, acuză opoziția
O comisie de anchetă independentă a dezvăluit recent gradul în care ocupanții funcțiilor publice au jefuit în mod sistematic companiile și instituțiile de stat și le-au dus la faliment – de la compania aeriană emblematică SAA și radiodifuzorul public SABC până la serviciul poștal național, observă Der Spiegel.
Până în prezent însă, niciun politician de rang înalt nu a fost condamnat definitiv. Și, în ciuda promisiunilor repetate de a lua măsuri, președintele Cyril Ramaphosa nu a îndrăznit să facă nimic, probabil de teamă că cleptocrații din propriul său partid îl vor împinge afară din funcție, scrie revista germană.
Pagubele provocate de furturi, sabotaje, incompetență și proastă gestionare au fost deosebit de grave în cazul operatorului feroviar al țării, Transnet, și al companiei naționale de electricitate Eskom.
Guvernul a tratat mult timp Eskom ca pe o sursă convenabilă de profit ușor de accesat. Potrivit fostului director executiv al companiei, miniștrii guvernului făceau parte, de asemenea, din cartelul care a jefuit vistieria companiei de utilități.
Directorul a sperat că va putea salva Eskom, dar în cele din urmă a fost forțat să demisioneze și abia a reușit să supraviețuiască unei presupuse tentative de asasinat.
Gwarube, politiciana de opoziție, a declarat că partidul ei a cerut recent înființarea unei comisii parlamentare pentru a investiga ce s-a întâmplat cu Eskom. „Reprezentanții ANC au votat împotrivă”, a spus ea.
Sediul parlamentului în care își desfășoară activitatea Gwarube și colegii ei legiuitori a fost afectat de un incendiu în ianuarie 2022, iar clădirea din Cape Town, mai întâi un simbol al colonialismului britanic, apoi al apartheidului și în cele din urmă al renașterii sud-africane, nu este încă renovată.
De la incendiu, organul legislativ a funcționat efectiv doar în proporție de aproximativ 20%, a estimat politiciana.
ANC nu este oricum interesat de un parlament funcțional, a spus Gwarube. „Nu ar mai fi locul de odihnă sau de refugiu pentru persoanele care au furat bani publici”, a constatat ea.
„Partidul este putred până în măduva oaselor și nu mai poate fi reformat”
Pentru unii, speranțele unei reforme sunt minime. Printre ei, Horst Kleinschmidt, un sud-african, cu strămoși germani și namibieni, care în tinerețe a luptat împotriva apartheidului. El a fost arestat, apoi eliberat, înainte de a se autoexila la Londra.
Într-o discuție cu Der Spiegel, Kleinschmidt a explicat cum s-a întors în Africa de sud după ce regimul de dominație a albilor s-a prăbușit, în 1994. El a deținut și o funcție în Ministerul Mediului, înainte de a demisiona, în 2005, în semn de protest.
Kleinschmidt spune că se întreabă frecvent ce i-a determinat pe onorabilii săi colegi de campanie anti-apartheid să se transforme în politicieni atât de oribili.
Chiar și în timpul rezistenței, unii oameni s-au dovedit a fi mai puțin altruiști, a explicat Kleinschmidt, care din Londra administrase un fond menit să ofere ajutor juridic activiștilor întemnițați de regim. Unii bani pentru ajutor au fost deturnați, au existat intrigi, membrii rezistenței suspectați de spionaj au fost lichidați și, spune Kleinschmidt, unele acte criminale au fost glorificate ca acte de eroism.
Și Nelson Mandela a încercat să obțină un avantaj personal. „În 1990, m-a sunat la Londra și mi-a cerut 60.000 de dolari din fondul nostru de ajutor pentru procedurile penale împotriva soției sale”, a explicat Kleinschmidt pentru Der Spiegel.
Winnie Madikizela-Mandela fusese acuzată de răpire și era suspectată de crimă. „Am refuzat, pentru că am sprijinit doar victimele regimului de apartheid”, a spus Kleinschmidt.
În timpul mandatului lui Mandela, înalții funcționari ai ANC au început să se îmbogățească fără rețineri, în conformitate cu motto-ul: „Acum e vremea noastră să mâncăm”. „Nu aveau niciun fel de scrupule. O vedeau ca pe o recompensă pentru lupta pentru libertate”, a mai spus Kleinschmidt.
Sub conducerea președintelui Jacob Zuma, din 2009 până în 2018, noua elită a puterii a fost deosebit de nerușinată, o perioadă în care a început să facă vâlvă expresia „stat capturat”, care se referă la corupția sistematică prin care grupuri de interese preiau controlul asupra funcțiilor statului în interes personal.
Concluzia lui Kleinschmidt după 30 de ani de guvernare a ANC: „Partidul este putred până în măduva oaselor și nu mai poate fi reformat. Trebuie să o luăm de la zero, altfel țara noastră se va scufunda în mlaștină”.
Pe rețelele sociale, aparatul de putere al ANC este acum numit kakistocrație, adică guvernarea celor mai puțin competenți.
Această lipsă de competență s-a scurs de mult timp de la vârf până la cele mai joase niveluri administrative și, în cele din urmă, a cuprins întreaga țară. Un test de aptitudini efectuat recent în provincia KwaZulu-Natal a arătat că 298 din cei 1.944 de consilieri municipali și orășenești din regiune sunt analfabeți – o rată de 15%.
Scapă cine poate
Când nu protestează, unii oameni se ocupă cu altceva: extragerea resurselor prețioase din infrastructura țării. Rețele electrice, căi ferate, nimic nu scapă, totul e doar un mod de supraviețuire.
În anul fiscal 2021-2022, au fost furați aproximativ 1.500 de kilometri de cablu de cupru, a anunțat Transnet, compania de stat responsabilă de serviciile feroviare din țară.
Furtul de infrastructură a devenit o sursă de venit profitabilă pentru crima organizată, iar acestea nu vizează doar liniile de înaltă tensiune deținute de calea ferată.
În diverse localități, grupările organizate sapă până la cablurile electrice și le scot din pământ cu ajutorul unor camionete. Compania de furnizare a energiei electrice din Johannesburg a înregistrat peste 2.000 de astfel de cazuri și similare numai în același an fiscal.
Cablurile de cupru sunt furate chiar și din spitale, fiind probabil destinate vânzării în străinătate. În prezent, Africa de Sud exportă mai mult cupru decât produc minele sale.
În Cape Town, secțiuni mari din oraș sunt complet întunecate noaptea, ca urmare a întreruperilor generalizate de energie electrică și din cauza faptului că instalațiile stradale de iluminare de pe arterele principale au fost golite de tot ce avea valoare.
Sute de trenuri stau nemișcate în fața gării, ruginind. Călătoria pe calea ferată în oraș s-a prăbușit.
Temerile legate de criminalitate și violență s-au generalizat. Iar cei care își pot permite s-au mutat din oraș în suburbiile bogate, locuind în case înconjurate de ziduri înalte și garduri electrice.
În ceea ce privește rata crimelor, Africa de Sud se află deja printre liderii mondiali. Numai în provincia Western Cape, care cuprinde orașul Cape Town, aproape 4.000 de persoane au fost ucise în anul fiscal 2021-2022.
În așteptarea alegerilor
Sud-africanii merg la urne anul viitor. Iar scorurile ANC și ale președintelui Cyril Ramaphosa în sondajele de opinie sunt în scădere de luni de zile și există șanse ca gruparea să își piardă majoritatea.
Partidul este mai vulnerabil ca niciodată, dar numai dacă alegătorii au o alternativă credibilă.
Liderul Alianței Democratice este John Steenhuisen. Biroul său din Cape Town oferă indicii cu privire la amploarea ambiției sale. Peste tot sunt fotografii ale fostului președinte american John F. Kennedy, scrie BBC.
Steenhuisen promite că va forma o coaliție din mai multe partide de opoziție pentru a doborî ANC. Dar el este alb într-o țară în care albii reprezintă doar 7% din populație. Două treimi din membrii partidului său sunt albi.
Niciun discurs al partidului său despre competență și meritocrație nu poate ascunde faptul că Africa de Sud nu a uitat trauma și inegalitatea sistemică a apartheidului.
Ceea ce înseamnă că cea mai puternică forță politică din țară în acest moment ar putea fi de fapt cea condusă de un alt politician – Julius Malema.
Acesta a fost dat afară din ANC în urmă cu mai bine de zece ani – șefii partidului i-au spus să ia cursuri de gestionare a furiei, în urma unei serii de acuzații de incitare la ură și violență rasială.
Și-a fondat propriul partid, Luptătorii pentru Libertate Economică (EFF), care se angajează să naționalizeze pământurile, băncile și minele – cu alte cuvinte, pilonii cheie ai puterii economice reziduale a albilor.
Malema simte o oportunitate pe măsură ce criza energetică se va agrava în această iarnă.
„Să lăsăm rețeaua să se prăbușească”, a declarat el pentru BBC. „Nu îmi doresc acest lucru, dar se va întâmpla, iar apoi oamenii se vor ridica – vă spun că va fi o revoluție”, a spus politicianul.
Mulți sunt de acord că se apropie cu pași repezi ziua bilanțului, care promite să fie dureroasă.
Chiar și secretarul general al ANC, Fikile Mbalula, care a recunoscut recent că problemele majore cu electricitatea ar putea să coste serios partidul. Tot el a admis că, dacă anumite lucruri nu sunt rezolvate, „Africa de Sud va deveni un stat eșuat”.
Pavel35 • 19.09.2023, 08:11
Simona.T • 17.09.2023, 22:24
Saracul Nelson.. :(
Daaa, săracu' de el! Îl așteptă nevastă-sa 27 de ani, l-a căutat la pușcărie cu pachet și el ce făcu? Ieși din pușcărie și, după ce se văzu pe cai mari, o lăsă pe asta care a fost lângă el la greu și-o luă pe alta! Mai tânără! Om ca lumea și ăsta!