După DIICOT, și Agenția Antidrog spune că nu a fost consultată când PNL a decis doar pedepse cu închisoarea pentru consumul de canabis

Pe 27 iunie 2022, Senatul a adoptat un proiect legislativ al PNL, care modifică Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Legea urmează să fie votată de Camera Deputaților în sesiunea din toamnă.  

Proiectul crește pedepsele atât pentru consumatori, cât și pentru traficanți astfel: 

• Pedeapsa pentru consumatorii de droguri de risc, precum canabis, crește de la 3 luni – 2 ani sau amendă la 1-5 ani de închisoare. Dispare posibilitatea amenzii. În cazul drogurilor de mare risc, pedeapsa crește de la 6 luni – 3 ani la 2 – 7 ani de închisoare. 

• Pedeapsa pentru traficanții de droguri de risc crește de la 2 – 7 ani la 3-10 ani. Dacă e vorba de droguri de mare risc, pedeapsa cu închisoarea crește de la 5 – 12 ani la 7 – 15 ani.

Deputatul Laurențiu-Dan Leoreanu evită să spună cu cine s-a consultat

În acest context, ziarul a întrebat Agenția Națională Antidrog (ANA), organizație guvernamentală care are ca scop elaborarea și monitorizarea politicilor din domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului de droguri, dacă a fost contactată de inițiatorii PNL ai proiectului legislativ. 

Reprezentanții ANA au răspuns: „Instituția noastră nu a fost consultată în crearea acestei propuneri legislative de inițiatorii/semnatarii propunerii”. 

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Ziarul l-a întrebat pe unul dintre inițiatori, deputatul PNL Laurențiu-Dan Leoreanu, cu cine s-a consultat atunci când au elaborat această propunere legislativă. Deputatul a spus că nu dorește să intre în detalii. „Astea sunt lucruri care fac parte din grupul de lucru”. 

Psihiatrii și DIICOT nu susțin inițiativa legislativă a PNL 

Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), reprezentantă a medicilor specialiști psihiatri din România, atrage atenția, într-o scrisoare deschisă, că „statele europene responsabile și nu numai caută să tempereze fenomenul consumului de droguri și să-l controleze cu instrumentele sănătății publice, nu prin mijloace coercitive asupra tinerilor care consumă recreațional, nu trimițând oamenii după gratii”.

Psihiatrii solicită instituțiilor statului să modifice cu „celeritate abordarea actuală desuetă și retrogradă, în care consumatorii de droguri sunt văzuți strict ca infractori și vânați pentru a fi trimiși după gratii, astfel încât să poată fi tratați ca pacienți ai sistemului de sănătate din România, cu drepturi și servicii conforme nevoilor acestora, în consonanță cu abordarea actuală europeană”.

Nici DIICOT nu susține înăsprirea pedepselor pentru consumatori, așa cum a fost propusă de inițiatorii PNL. Într-un răspuns publicat de Pressone, DIICOT subliniază că susține „majorarea limitelor de pedeapsă doar în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri/substanțe psihoactive”. 

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Deputat PNL: „În închisoare nu se consumă droguri”

Deputatul PNL Laurențiu-Dan Leoreanu a spus pentru Libertatea că pedeapsa cu închisoarea îi va descuraja pe români să mai consume droguri, pentru că, spune parlamentarul, „acolo nu vor mai avea acces la droguri”. 

Strategia UE în materie de droguri 2021-2025 subliniază însă că „problemele legate de droguri se pot agrava în penitenciare din cauza dificultăților de a face față încarcerării și disponibilității drogurilor, inclusiv a noilor substanțe psihoactive”. 

„Servicii de tratament pentru consumul de droguri, inclusiv tratamentul cu agoniști opioizi, și să se asigure reabilitarea și recuperarea infractorilor utilizatori de droguri, precum și mecanisme menite să reducă stigmatizarea”, recomandă strategia europeană. 

În plus, autoritățile trebuie să se asigure că „perturbarea canalelor de aprovizionare cu droguri ilicite și cu substanțe psihoactive noi în penitenciare constituie o prioritate”.

Nici în propunerea legislativă și nici în motivarea acesteia nu se amintește nicio măsură în acest sens. 

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

ANA nu răspunde direct, dar indică spre „justiția cu rol terapeutic”

Întrebați dacă pedeapsa cu închisoare este o măsură eficientă în prevenirea consumului de droguri în rândul populației și, mai ales, în rândul tinerilor din România, reprezentanții Agenției Naționale Antidrog răspund invocând „rolul legii ca agent terapeutic”.

Aceștia subliniază că „din perspectiva justiției terapeutice, consumatorul de droguri și consumatorul dependent sunt abordați din perspectiva patologiei medicale și sociale și, implicit, a serviciilor și intervențiilor integrate specializate medicale, psihologice și sociale”.

ANA arată în răspunsul trimis că legea actuală din România se orientează și către caracterul său terapeutic, anume acela de a le oferi consumatorilor o evaluare și acces la tratamente oferite în centrele Agenției Naționale Antidrog. 

Articolul 19 din Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri spune:

• (1) În cazul săvârșirii infracțiunilor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen de 24 de ore de la începerea urmăririi penale, evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri.

• (2) În funcție de concluziile raportului de evaluare întocmit de centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul consumatorului, includerea acestuia în programul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri. 

Psihiatru: „Cu astfel de legi ne îndreptăm spre o societate totalitară”

„Cred că răspunsul Agenției Naționale Antidrog, care citează toate legile din domeniu, e un alt fel de a spune că statul român a creat deja niște instrumente mai complexe de a gestiona lucrurile și că doar închisoarea nu e eficientă”, remarcă și psihiatrul Eugen Hriscu de la clinica Aliat, specializată în prevenirea și tratarea consumului de droguri.

Psihiatrul spune pentru ziar: „Ceea ce propun inițiatorii modificării de lege este o întoarcere la o formă aproape primitivă de a gestiona acest fenomen, o încercare de a-i face să dispară pe consumatorii de droguri în spatele zidurilor penitenciarelor”.

Deși crede că sistemul terapeutic din România oferit de ANA este încă fragil, Hriscu subliniază că rolul justiției terapeutice, despre care vorbește și agenția, este acela de a-i oferi consumatorului posibilitatea de a alege să intre într-un program de consiliere și tratament în locul detenției. 

„Din păcate, în România nu există niciun centru de tratament cu paturi pentru consumatori. Singurele centre tip rezidențial aparțin cultelor religioase”, atrage atenția psihiatrul. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro