Aceștia,
ajutați de o asociație de apărare a drepturilor omului, au înaintat plângeri tribunalelor
din oraşele Hanovra, Berlin şi Stuttgart.

Lea Beckman, reprezentant al Societății pentru Drepturi Civile, a precizat că utilizarea informaţiilor din telefoanele mobile de către BAMF a permis tragerea unor “concluzii cuprinzătoare despre «comportamentul de utilizator» al refugiaţilor. BAMF a nesocotit prevederile constituţionale de prim rang care obligă statul în privinţa accesului la datele personale”.

Agenţia a
folosit un software de analiză pentru a accesa date, contacte, numere de
telefon, fotografii, aplicaţii, adrese de site-uri şi de e-mail, mai spune Lea
Beckman.

Începând cu anul 2017, BAMF este autorizată să caute în telefoanele mobile ale solicitanţilor de azil dacă aceştia nu îşi pot dovedi identitatea, spre exemplu, cu un paşaport sau un alt document.

Ministerul federal de Interne a comunicat grupului media Funke în cazul în speţă că folosirea telefonului mobil a fost “singura sursă sau, în mod cert, o sursă importantă pentru a se încerca să se stabilească identitatea şi cetăţenia unei persoane”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News