Agenția Agerpres a furnizat toate filmările și fotografiile cu manifestanții din 10 august la cererea poliției lui Carmen Dan, „ca să fie identificați oamenii”! Șeful departamentului video a refuzat, dar conducerea s-a executat. „Se pregătea represiunea împotriva manifestanților!”

• Presa din toată lumea își face datoria de a nu furniza informații și imagini aflate în posesia sa Guvernului sau altor autorități, care le pot folosi apoi împotriva oamenilor.
• Pe 11 august 2018, la o zi după mitingul Diasporei împotriva Guvernului PSD-ALDE, Agerpres a făcut ceea ce jurnaliști din interior susțin că a fost „un act obedient către Carmen Dan și o trădare a interesului public”.
• Poliția condusă de Carmen Dan, consiliată atunci de Claudia Nicolae, fostă adjunctă la Agerpres, a solicitat fotografiile și filmările brute ale manifestației din 10 august.
• Șeful departamentului video Sergiu Olteanu s-a opus: „Vreau o ordonanță a Parchetului, nu o cerere de la Poliție!”.
• Dar conducerea a decis să fie predată către Poliție întreaga arhivă video și foto a manifestației.
• „Da, am pus imaginile și filmările la dispoziția Poliției și nu văd nici o problemă. Se căutau hoții care au luat pistolul”, motivează, pentru Libertatea, Cristina Tatu, director general adjunct al instituției.
• Ea nu a explicat însă de ce, dacă se căuta momentul furtului armei, Agerpres a deșertat Poliției toată arhiva cu filmările și pozele făcute de cei 9 fotoreporteri și cameramani prezenți în piață, pe întreaga durată a demonstrației.
• „Se pregătea represiunea împotriva manifestanților!”, spun jurnaliști din Agerpres.
• La câteva luni după ce această cerere a fost satisfăcută, Claudia Nicolae, consiliera lui Carmen Dan, a devenit director general al Agerpres, funcție pe care o ocupă și astăzi.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

de Cătălin Tolontan
În dimineața zilei de 11 august, înainte ca protestele internaționale să răbufnească și societatea să îl acuze de represiune, Guvernul României era pe poziții forte. Structurile din subordinea ministrului Carmen Dan opriseră manifestația Diasporei din Piața Victoriei. Jandarmeria se considera victimă, iar manifestanții spuneau că ei au fost cei agresați de forțele de ordine.

Fețele a mii de protestatari erau pe fotografiile și filmările Agerpres

Poliția Română a cerut filmările din piață, invocând că îi caută pe cei care au furat pistolul jandarmeriței.

„Când am primit cererea de la Poliție ne-am dat seama că ceva nu e în regulă. Niciodată Agerpres nu furnizase imagini Poliției. Se pregătea represiunea împotriva manifestanților!”, povestește unul dintre jurnaliștii din Agerpres, agenția publică de presă.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Fotoreporteri și cameramani, 9 oameni de la Agerpres, fuseseră în piață, pe tot parcursul evenimentelor. Fețele a mii de protestatarilor erau surprinse pe filmările și pozele lor. În materie de video, Agerpres e la început, dar fotografiile erau extrem de numeroase.

„Șeful departamentului video Sergiu Olteanu s-a opus”, povestește același ziarist din interior. Olteanu a cerut să vadă o hotărâre judecătorească sau o ordonanță a procurorilor.

Nu exista așa ceva, ci doar o cerere a Poliției.

Și totuși, Poliția a primit de la Agerpres tot ce a cerut, inclusiv mii de secvențe care nu aveau legătură nici cu furtul pistolului, nici cu vreun manifestant violent, ci doar cu demonstranți pașnici. Doar imaginile video trimise Poliției au avut 20 de gigabytes.

Directorul general Alexandru Giboi: „Nu am considerat că e nimic anormal să trimitem Poliției”

Cererea Poliției către Agerpres a fost adresată pe e-mailul a două persoane:

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

• Alexandru Giboi, directorul general de atunci al instituției, între timp plecat.
• Cristina Tatu, și atunci, și acum director general adjunct.

Libertatea a discutat cu ambii. Iată cum a decurs conversația cu Alexandru Giboi:

– Domnule Giboi, în legătură cu demonstrația din 10 august 2018 vă sunăm. Ați furnizat a doua zi filmările și pozele către Poliție?
– A fost o discuție, da, din ce îmi amintesc. Dar noi furnizăm partenerilor noștri lucruri. Nu facem diferență între partenerii privați și cei publici.

– Scuze, ce parteneri, Poliția? E Poliția partenerul jurnaliștilor Agerpres?
– Da, în acest caz. Nu-mi amintesc exact, știu că nu am considerat că e nimic anormal să trimitem Poliției.

– Nu vă supărați, dar ați filmat în piață ca jurnaliști, nu ca operatori ai Poliției. Nu credeți că a da apoi munca Poliției e o încălcare a normelor profesionale? Poate că Guvernul folosea imaginile pentru represalii.
– Dacă puneți problema așa, da, e corect ce spuneți. Dar nu ne-am gândit așa. Noi am acționat de bună credință. Mă voi interesa, că nu-mi amintesc acum exact ce s-a întâmplat.

„Existau, într-adevăr, discuții despre ulterioara hăituire a manifestanților”

Discuția se reia după o jumătate de oră.

– Mulțumim că ați revenit, domnule Giboi. Aveți o imagine mai bună a ceea ce s-a întâmplat atunci?
– Da, sunt două lucruri importante. Poliția ne-a cerut imaginile în contextul în care căutau pistolul furat. Și ne-au cerut nu doar nouă, ci mai multor televiziuni. Am considerat că nu e o problemă să le dăm. Înțeleg ce spuneți acum, existau într-adevăr discuții despre ulterioara hăituire a manifestanților.

– Tocmai că existau…
– … așa e și, tocmai de aceea, dacă ne-ar fi făcut o cerere generală, “dați-ne toate imaginile”, probabil că am fi refuzat. Au cerut însă specific, pentru pistolul furat.

– Ei au cerut specific, dar le-ați dat toată arhiva evenimentului. Vi se pare un act jurnalistic să funcționați ca agenție de imagini a Poliției, nu a publicului?
– Încă o dată: poate că am luat o decizie greșită, sau nu. Dar cred că și alții au dat imagini. Hoțul pistolului a fost reperat, înțeleg, din niște imagini de la Digi 24, nu de la noi.

Directorul adjunct Agerpres Cristina Tatu: „E ilegal ce am făcut?”

Al doilea personaj apelat de Poliție a fost Cristina Tatu, director general adjunct al agenției publice de știri. Surse din instituție susțin că Tatu este în “relații de amiciție” cu Claudia Nicolae, consiliera din august 2018 a lui Carmen Dan și care, în noiembrie 2018, s-a întors în Agerpres de la MAI și a devenit director general.

Tatu l-a apelat pe WhatsApp și pe e-mail pe Sergiu Olteanu, șeful departamentului video, și i-a indicat un e-mail al Poliției, unde să trimită imaginile. Acesta a refuzat.

“Trimite-le tu dacă vrei, eu nu fac asta”, i-a răspuns. Și le-a trimis Tatu.

– Bună ziua, doamna Tatu? Puteți motiva de ce anume ați trimis imaginile către Poliție?
– E ilegal ce am făcut?

– Iertați-ne, dar nu se pune problema așa. Sunteți jurnaliști și vă serviți publicul, nu pe polițiști.
– Au cerut imagini ca să-l prindă pe hoțul pistolului.

– Însă ați dat imagini cu toată manifestanția, imagini a mii de oameni. E corect jurnalistic?
– Am primit o indicație în scris de la șeful meu, domnul Giboi. Și am făcut ce scria acolo.

– Bine, dar dacă șeful vă cerea să vă dezvăluiți Poliției o sursă o făceați?
– Nu. Însă e altceva. Să știți că există precedente.

– În ce sens?
– Agerpres a mai făcut acest lucru, a dat fotografii la cererea autorităților.

– Către Poliție?
– Nu mă refer neapărat la Poliție. Ni s-au cerut poze pentru Dosarul Revoluției.

– Asta e o cerere de la procurori și, în mod normal, nici aceasta nu se onorează de către redacții. La Agerpres e o practică asta? E conform cu normele interne și cu regulamentele?
– Vă asigur că nu am încălcat nici o regulă. Aici e o luptă internă și e anormal că s-a ajuns aici.

Cel care s-a opus a fost concediat

După ce arhiva integrală a demonstrației de la 10 august 2018 a fost trimisă la Poliție, șeful departamentului video Sergiu Olteanu a reclamat-o la Comisia de Disciplină pe Cristina Tatu, considerând că a încălcat standardele profesionale și regulile agenției de știri.

Olteanu a anexat convorbirile înregistrate în care i se cerea trimiterea imaginilor cu demonstranții.

Cererea sa a fost analizată și cazul a fost clasat.

La o lună după, într-un alt caz, aceeași comisie de disciplină din Agerpres a decis concedierea lui Sergiu Olteanu, în urma reclamației unui coleg.

Director general Agerpres, Claudia Nicolae: „Suntem o instituție de stat, ne-a cerut imaginile o instituție de stat”

Încheiem cu o scurtă discuție cu Claudia Nicolae, consilieră a lui Carmen Dan în 10 august 2018, acum șefă a Agerpres.

-Doamnă director general, știți că poliția a cerut și Agerpres a dat arhiva foto și video din 10 august 2018?
-Da, însă eu eram atunci consilierul ministrului de interne.

-Nu ați vorbit cu nimeni din Agerpres, atunci, despre acest lucru?
-Sincer, atunci nu aveam timp să vorbesc nici cu mama. Nu am vorbit.

-Și ați avut vreun rol în această colectare de informații?
-Nu. Ea a fost făcută nu la nivelul MAI, ci la nivelul IGPR, din câte știu eu. Și, oricum, nu cred că ce a făcut Agerpres încalcă vreo lege sau vreo regulă. Până la urmă, suntem o instituție de stat, ne-a cerut imaginile o instituție de stat.

-Nu vă supărați, dar sunteți nu de stat, ci publică, nu-i așa? Nu vă subordonați statului sau Guvernului, serviți publicul.
-Așa e, suntem o instituție independentă. Sincer, nu știu exact nici cum a fost formulată cererea și nici cum s-a luat decizia oferirii imaginilor din 10 august. Acum două, trei săptămâni, am primit o plângere de la șeful departamentului video împotriva doamnei Tatu.

-Și?
-Dânsa mi-a explicat procedural cum s-au întâmplat lucrurile. Nu e nici o încălcare a legii.

Citește și:

Claudia Nicolae, director general Agerpres: „Am anulat decizia comisiei de disciplină, șeful departamentului video nu e concediat”

AUDIO: Claudia Nicolae, fosta consilieră a lui Carmen Dan și acum director la Agerpres, a mințit! Publicăm înregistrarea convorbirii telefonice care arată că demonstranții din 10 august au fost urmăriți de Guvern!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro