Pentru cei mai ”neduși la biserică”, răspunsurile sunt oferite pe site-ul www.crestinortodox.ro.

Sfințirea cea mare a apelor se face de două ori pe an: în ajunul Bobotezei (5 ianuarie) și cu ocazia sărbătoririi Botezului Mântuitorului (6 ianuarie).

Aghiasma Mare (Apa sfințită de Bobotează)

Termenul „aghiasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfințire a apei, cât și însăși apa sfințită. Aghiasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:

„Și-i dă ei harul izbăvirii și binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toți cei ce se vor stropi și vor gusta dintr-însa să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință…”.

Slujba Aghiasmei Mari

Inițial slujba Aghiasmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol și Asia Mică. Vorbind despre importanța Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci și a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez.

Slujba Aghiasmei Mari este mai dezvoltată și mai solemnă decât la Aghiasma mică, iar cântările și rugăciunile din cursul ei pomenesc și proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.

Elementul central este o mare și frumoasă rugăciune de sfințire a apei, adresată Sfintei Treimi („Treime mai presus de fire…”), alcătuire a Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, pe la anii 634-638. Rugăciunea conține o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt (de 2 ori câte 3), pentru a se sfinți apa.

În acest fel preînchipuim coborârea în Iordan a celor două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu și Om) precum și arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.

La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-te Tu Doamne …”

De ce este Agheasma Mare mai puternică decât agheasma mică

În cadrul slujbei de Bobotează, apa este sfințită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt. Astfel, agheasma mare are o putere sfințitoare deosebită. Ea poartă în sine darurile minunate ale Duhului Sfânt cu mult mai mult decât agheasma mică.

În ce zile se bea aghiasma mare

Agheasma mare se bea înainte de a lua anafura. Deci pe stomacul gol, în primele opt zile începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. Opt zile, pentru că cifra opt simbolizează veșnicia. Doar în această perioadă se ia agheasma mare fără post și spovedanie. Au voie să o bea chiar și cei opriți de la Împărtășanie, ca întărire spre nădejdea pocăinței, a mângâierii și îndreptării lor pentru viitor.

După 14 ianuarie, agheasma mare se ia numai cu post și cu spovedanie și cu binecuvântarea preotului duhovnic.

În aceleași condiții – cu binecuvântarea duhovnicului, postind măcar în ajun -apa sfințită prin dubla invocare a Duhului Sfânt se poate bea și în zilele de sărbătoare. De asemenea, cu pocăință și cu binecuvântarea duhovnicului, se poate lua și în cazuri de boli grele.

Agheasma mare săvârșește minuni

Agheasma mare nu trebuie să fie înmulțită – fiind folosită mai rar decât agheasma mică, sticla adusă de la slujba de Bobotează este suficientă pentru un an de zile. Este doar o superstiție ideea potrivit căreia agheasma mare adunată din mai mulți ani sau de la mai multe biserici ori mănăstiri este mai puternică!

Harul lui Dumnezeu și darurile Duhului Sfânt nu se adună matematic. Agheasma mare din orice sfânt lăcaș este încărcată cu darurile dumnezeiești ale Duhului Sfânt: săvârșește minuni, tămăduiește bolnavi, apără casele creștinilor de duhurile necurate, curățește mintea de gândurile rele, îi izbăvește din primejdii pe cei credincioși.

Cum trebuie păstrată aghiasma mare

Agheasma mare trebuie luată de la biserică doar în sticle perfect curate și păstrată acasă tot într-un loc curat, cu dopul bine închis. Dacă se întâmplă să capete, cu timpul, un miros neplăcut, înseamnă că sticla nu a fost destul de curată. Sau că a fost lăsată destupată și au căzut în apa sfințită impurități.

…și ce se face cu aghiasma când nu mai poate fi folosită

Dacă agheasma capătă miros neplăcut, ea nu se varsă cu nici un chip în chiuvetă, ci numai într-o apă curgătoare curată sau la rădăcină unui copac.

Când și unde se stropește cu agheasmă mare

Cu această agheasmă se pot stropi și casa, curtea, grădina, vitele, ogoarele și livezile, spre a fi păzite de lucrările necurate ale diavolului (doar de Bobotează sau periodic).

Vezi și când se pune busuioc sub pernă!

Urmărește-ne pe Google News