ComenteazăAni la rând, Bistrița-Năsăud avea cei mai mulți fermieri intrați pe piața bio, după județul Suceava. Numărul acestora a scăzut drastic în ultimii doi ani. Așa se face că peste o mie de fermieri, atestați ca producători bio, au renunțat la facilitățile oferite de statul român pentru agricultura ecologică din cauza birocrației excesive. Mai mult, oamenii susțin că produsele lor nu rezistă la fel de mult, precum produsele tratate chimic și astfel nu sunt competitivi pe piață, relatează Mediafax.ro.
În 2014, Direcția pentru Agricultură Bistrița-Năsăud avea în evidențele sale 1.676 de producători autorizați. La sfârșitul anului trecut mai erau doar 615.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, Nuţu Tabără, susține că producătorii, care mai practică agricultura ecologică, au cultivat anul trecut aproape 5.300 de hectare de teren. Pe mai mult din jumătate din suprafață au fost plantate fânețe naturale, lucernă și pășuni naturale.
„În evidenţele Direcţiei Agricole există producători agricoli care au cultivat bio o suprafaţă de 227 de hectare de mere, 118 de hectare de porumb, 66 de hectare de ovăz, 51 de hectare de grâu, 39 de hectare de cartofi şi 21 de hectare de legume. Avem şi producători de viţă de vie care cultivă bio o suprafaţă de 56 hectare de vie, 37 de hectare de cătină, 23 de hectare de prune, 6 hectare de zmeură, dar şi producători de nuci pe 13 hectare şi alune pe 6 hectare”, a declarat directorul Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, Nuţu Tabără.
Agricultura ecologică a fost răpusă din cauza birocrației excesive. Ce spun producătorii din Bistrița-Năsăud
Conducerea Direcţiei Agricole recunoaşte că numărul micilor fermieri care practică agricultura ecologică a scăzut drastic în ultimii doi ani, însă nu are prea multe pârghii pentru a-i ajuta.
„Noi încercăm să-i ajutăm cât se poate pe producătorii bio să rămână înscrişi ca şi producătorii ecologici, însă, pentru o parte dintre ei, subvenţiile s-au terminat, iar o parte au renunţat să mai depună actele, existând şi cazuri în care oamenii au dat banii înapoi”, a spus Nuţu Tabără.
Mulți dintre fermierii din Bistrița-Năsăud susțin că au renunțat la agricultura ecologică din cauza birocrației. Mai mult, ei au ajuns la concluzia că produsele lor nu sunt competitive pe piață pentru că se strică mai repede, spre deosebire de cele tratate chimic.
„Am o fermă de legume de aproape 10 hectare şi produc sută la sută bio. Din păcate, deşi produsele mele sunt de o calitate excepţională, nu sunt competitive pe piaţă deoarece, nefiind tratate chimic, au termen de valabilitate foarte mic. De exemplu, roşiile se strică în două zile, ori cele pe care le aduc oltenii ţin fără probleme peste o săptămână. Deşi produc totul sută la sută natural, oamenii încă nu au cultura produselor bio, nu înţeleg cât de benefice sunt acestea comparativ cu celelalte produse tratate chimic, motiv pentru care nu sunt dispuşi să plătească mai mult decât pe kilogramul de roşii din Oltenia. Oamenii nu ştiu să aprecieze şi să preţuiască aceste produse. Preţurile pe care le practic nu sunt mai mari decât cele cu care vin în pieţele din Bistriţa ceilalţi comercianţi, însă pentru mine este un efort substanţial să lupt de la egal la egal cu comercianţii din pieţe”, a spus Marcel Pop, unul dintre fermierii care a renunțat la agricultura bio.
Producătorii se reprofilează, după ce agricultura ecologică a fost răpusă din cauza birocrației
Bistrițeanul spune că a fost nevoit să se profileze. S-a axat pe fructe de sezon și pe producerea de plante ornamentale. Va păstra însă o parte din culturile de legume bio pentru familie și apropiați care vor roșii naturale.
Ardan este satul cu cei mai mulți producători bio din Bistrița Năsăud. Aici sunt peste 170 de fermieri erau înscriși în Registrul producătorilor ecologici din județ. Cu timpul, zeci de localnici au renunțat să mai producă lapte bio „cu acte”. Dau vina pe birocrație, dar și pe firmele care preiau laptele bio și care plătesc tot mai puțin.
„Au existat probleme cu certificarea ecologică şi foarte mulţi dintre localnici au dat banii înapoi. S-a lucrat printr-o firmă care vindea laptele luat bio de la săteni, iar compania şi-a mutat sediul social şi nu a anunţat, iar din acest motiv oamenii au fost obligaţi să dea banii înapoi. Sătenii au fost supăraţi că trebuie să dea subvenţiile înapoi la APIA şi unii au acţionat în judecată. Am înţeles că au şi câştigat, dar au avut parte de o experienţă neplăcută. Pentru oamenii de la ţară e greu să lucreze cu hârtii şi documente, oamenii ştiu să muncească, nu să meargă cu hârtiile şi cu actele după bani. Din acest motiv mulţi s-au speriat, sunt oameni bătrâni, au dat banii înapoi şi nu mai vor să mai audă de subvenţii şi agricultură bio, deşi ei încă o practică”, a declarat primarul comunei Şieu, Ioan Sebastian Cifor.
Anul trecut Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud a plătit fermierilor care practică agricultura ecologică din Bistriţa-Năsăud peste 10 milioane de lei.