Oglinzile negre sunt folosite din cele mai vechi timpuri în ritualurile magice. Descoperirile arheologice au scos la iveală vase negre înconjurate de obiecte de cult din metale prețioase. Se crede că șamanii de odinioară foloseau vasele negre lustruite, umplute cu apă, pentru a consulta viitorul și puterea zeilor. Ulterior au apărut oglinzile din bronz, apoi oglinzile din argint, la începutul Evului Mediu. Erau atât de scumpe, că și le permiteau doar nobilii de rang înalt și regii. Raritatea lor, frumusețea magică și reflexele misterioase le-au înzestrat cu puteri mistice și au avut, de-a lungul secolelor, un rol important în ritualurile profetice. Folosirea oglinzilor pentru a citi viitorul sau pentru a vedea dincolo de barierele spațiului și ale timpului este numită catoptromancie, o practică ocultă care a proliferat în Antichitate și a rezistat până în zilele noastre. Cele mai temute erau, însă, oglinzile negre pe care le foloseau îndeosebi vrăjitoarele. Oamenii credeau că oglinzile negre pot fura sufletul celui care le privea și că îi puteau controla destinul. Puteau scăpa de sub influența oglinzii negre, numai dacă reușeau să o spargă, dar trebuiau să aștepte șapte ani pentru a a-și recăpăta sufletul neîntinat. Această superstiție era răspândită în special printre romani, care considerau că sufletul se reînnoiește și primește energia benefică a naturii o dată la șapte ani. Până și azi se mai spune că, dacă spargi o oglindă, poți avea șapte ani de ghinion.
Recomandări
Primul tren nou cumpărat de România în ultimii 20 de ani s-a stricat a doua zi după inaugurare