Război între Primăria Capitalei și Guvern pentru un teren de zeci de milioane de euro din inima Bucureștiului

Plângerea se referă la Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) nr. 297/2017 care solicită Guvernului trecerea terenului delimitat între Bd. Unirii, Str. Nerva Traian, Bd. Octavian Goga și Bd. Mircea Vodă în domeniul public al Municipiului București. Motivul: realizarea unor obiective de investiții care să cuprindă spații administrative, spații de birouri, centru de afaceri, investiții culturale, zonă verde și de agrement și parcări.

Recent, acest spațiu a fost unul din subiectele de dispută în premier și primărița Gabriela Firea. Asta pentru că și Minsitrul Justiției vrea terenul, tot pentru dezvoltare imobiliară, dar cu excluderea Primăriei Capitalei.

Ce să vezi însă: terenul este parțial proprietate privată și parțial revendicat în instanță pe Legea 10/2001. Adică nu se poate atinge nimeni de el. Plângerea trimisă premierului citează Legea 10: ”Sub  sancțiunea nulității absolute este interzisă întrăinarea, grevarea, darea în folosință, schimbarea destinației imobilelor notificate până la finalizarea procedurilor administrative și juridice prevăzute de Lege”.

Cu toate acestea, instituțiile statului vor să împrumute 200 de milioane de euro pentru o afeacere cu cântec în care cineva se încăpăţânează, de peste 20 de ani, să construiască imobile private, birouri și centru de afaceri, pe terenuri expropriate cu bani publici.

Recomandări

Catastrofa de la Scânteia, după 15 ani. Avocații au luat mai mult de jumătate din despăgubirile date de asigurător: peste 400.000 de euro de la orfani, văduve, părinți în doliu

Nu se poate face expropriere de utilitate publică pentru afaceri private

Terenul cu o suprafață de 10,7 hectare se află în mijlocul Bucureștiului, în apropierea Pieței Unirii. În timp, a primit pompoasele nume de “Cântarea României”, apoi “Esplanada”, apoi “Cartierul Justiţiei”, dar zace abandonat de peste 27 de ani, adică este maidan.

Nicolae Ceauşescu a început acolo un proiect numit “Cântarea României“, pe suprafaţa de 10,7 hectare, dar nu a apucat decât să dărâme casele oamenilor şi să pună plăcile de bază ale unei uriaşe construcţii cu destinaţie culturală. După 1990, proiectul a fost rebotezat “Esplanada” şi a fost pus pe tapet, prin parteneriat public-privat, de către Guvern, care era proprietar al terenului. Proiectul a fost aprobat în 2004.

Numai că, între timp, foștii deținători ai caselor pe care Ceauşescu le-a dărâmat şi-au revendicat proprietățile.

Particularii puși în posesie de Primăria Capitalei

Primăria Capitalei a pus în posesie acolo 30 de persoane dintre cei 96 de proprietari care au notificat autorităţile că vor terenurile înapoi. Ulterior, Municipalitatea a cumpărat, prin negociere directă, 10 terenuri în suprafaţă totală de 1,6 hectare, în numele proiectului “Esplanada”, unde Primăria nu avea, legal, nici o treabă. Ceilați proprietarii plătesc acum impozit pe teren, dar nu au voie să îl folosească pentru că nu le dă voie Primăria, pur și simplu. În afară de cele 30 de împroprietăriri, 66 de persoane au câștigat în instanță terenurile revendicate sau se află încă în procese. Din totalul de 10,7 hectare al gropii, 5,5 hectare sunt protejate prin Legea 10/2001.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Proprietarii cer 165.000.000 de euro pentru terenurile lor

În anul  2006 Primăria Municipiului Bucureşti a alocat suma de 100 de milioane de euro pentru “exproprieri de utilitate publică” în cazul a două obiective majore: Pasajul Basarab şi proiectul  “Esplanada”. Pentru Pasajul Basarab au fost repartizate 26 de milioane de euro pentru exproprierea a circa 5.700 de metri pătraţi de teren aflat în proprietate privată. Restul banilor, adică 74 de milioane de euro, au fost alocaţi exproprierilor pentru un alt proiect major din București: “Esplanada”, groapa de lângă Piaţa Unirii. Rezultatul acestei investiții: maidanul cu bălării de la Unirii.

Astfel, în contextul în care nu se pot face exproprieri de utilitate publică pentru afaceri private, încăpățânarea autorităților de a amplasa acolo trei blocuri cu 25 de etaje pentru afaceri particulare rămâne greu de înțeles. Dacă nu ar exista aceste afaceri private, exproprierea s-ar putea derula fără probleme.

Singura explicație rațională este că ternul ”Cântării României” pare să rămână un spațiu de tocat bani publici.

Proprietarii de terenuri spun că în acest moment prețul pe metru părtat este aici de 3.000 de euro. Astefel, pentru exproprierea a 55.000 metri pătrați este nevoie de 165.000.000 de euro.

Urmărește-ne pe Google News