Acest lucru nu e valabil pentru toată Capitala. Cele mai expuse sunt zonele de nord, vest, sud-vest şi est. În mod ciudat, zona de sud stă mult mai bine, în special cartierul Berceni. Asta în ciuda faptului că, după cum ne-a spus Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului de Fizică a Pământului, zona de sud este slabă geologic. Berceniul se scufundă cu 5 milimetri pe an, spre deosebire de Drumul Taberei, care se ridică 4 milimetri pe an.
Adăpost pentru 20.000 de persoane
Totuşi, zona de sud stă mai bine la capitolul seisme. De ce? Puţină lume ştie că sub Parcul Tineretului există o structură uriaşă din beton, sub formă de potcoavă, care se întinde de la Palatul Copiilor, pe sub Sala Polivalentă şi Orăşelul Copiilor până sub Cimitirul Bellu. Intrarea se află pe strada Secerei, în apropiere de Palatul Copiilor. Pe poartă scrie că nu ai voie să staţionezi în faţa ei. Surse din Primăria Capitalei ne-au spus că acolo se află cel mai mare adăpost pregătit pentru cazurile de forţă majoră pe timp de război sau calamitate. Adăpostul are şase etaje în pământ şi în el pot încăpea 20.000 de persoane. Structura din beton a fost construită în anii 60, cu mult înainte de inaugurarea Sălii Polivalente, în 1974. Aceleaşi surse ne-au dezvăluit că existenţa uriaşului adăpost explică protecţia de care se bucură Berceniul în caz de cutremur. Unda seismică e atenuată de pereţii adăpostului.
Nisipul amplifică seismele în nordul, vestul şi estul Capitalei
Zonele cele mai peri-culoase în caz de cutremur în Bucureşti sunt Casa Presei (amplifică seismele cu 1,61 grade), Măgurele (1,36), Panduri (1,02), Pantelimon (1,00), Balta Albă (0,93) şi Militari (0,92). În aceste zone, terenul este mai nisipos, iar unda seismică venită din Vrancea se amplifică.
Jumătate de oraş sub apă?
Barajul Ciurel de la Lacul Morii din Capitală e un adevărat pericol în cazul unui cutremur. Dacă acesta s-ar rupe, ar acoperi cu apă jumătate din oraş. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, e şi el conştient de importanţa construcţiei de la Lacul Morii pentru siguranţa oraşului. “Dacă barajul de la Ciurel s-ar rupe, cotele de apă ar ajunge până la etajul 3 la nivelul Spitalului Universitar”, a declarat edilul cu mai bine de trei luni în urmă.
Citeşte şi: „România deţine arma cutremurului?”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro