Albania și Macedonia de Nord, ținute la porțile UE. Franța se opune extinderii Uniunii

„Primul lucru despre care trebuie să discutăm este cum să-şi reformeze Europa modalităţile de extindere şi negociere”, care în momentul de faţă constituie „o telenovelă fără sfârşit”, a declarat ministrul francez al afacerilor europene, Amelie de Montchalin, în marja Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg.

„Este acest proces eficient? Din punctul nostru de vedere, nu”, a subliniat oficialul francez.

Reuniunea de marţi de la Luxemburg este consacrată procesului de extindere a UE cu Macedonia de Nord şi Albania, care se bucură de un larg sprijin în UE, dar şi din partea SUA.

Or, poziţia Franţei, reluată marţi de ministrul francez şi potrivit căreia acest proces nu poate avansa fără ceea ce preşedintele francez Emmanuel Macron (foto) a numit în iulie o „reformă profundă” a regulilor de aderare, stârneşte preocupări la Bruxelles în ce priveşte o nouă amânare a extinderii, ceea ce poate apropia şi mai mult Balcanii de Rusia şi China, notează Reuters.

În acest context, dacă miniştrii prezenţi marţi la reuniunea de la Luxemburg nu convin asupra lansării de negocieri cu cele două state balcanice, disputa dintre Macron şi restul blocului s-ar putea relua zilele următoare, la summitul UE care are loc joi şi vineri la Bruxelles.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Dacă Olanda, de exemplu, susţine rezervele franceze faţă de aderarea Albaniei, care este deja membră a NATO, multe alte ţări, în frunte cu Italia, sunt profund nemulţumite de poziţia franceză.

Parisul argumentează că UE se confruntă cu prea multe provocări pentru a se mai extinde cu încă două state din Balcani, regiune încă marcată de războaiele din anii 1990 şi afectată de criminalitate şi corupţie.

Germania susține o variantă de compromis

Germania a propus un compromis, constând în lansarea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord din acest an şi un acord de principiu privind lansarea acestui proces şi cu Albania, dar fără stabilirea unei date până când Tirana nu îndeplineşte noi condiţii.

Comisia Europeană consideră însă că ar fi greşit să se adauge noi condiţii, întrucât atât Macedonia de Nord cât şi Albania au îndeplinit criteriile stabilite de guvernele UE.

„E din ce în ce mai greu de dat o explicaţie adecvată (acestei întârzieri)”, a declarat pentru Reuters comisarul european pentru extindere Johannes Hahn. „Odată ce am convenit cu partenerii noştri asupra paşilor care trebuie făcuţi şi partenerii noştri îşi îndeplinesc angajamentele, este rândul nostru să ni le îndeplinim şi noi”, a menţionat Hahn.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Acesta a amintit de reformele din Albania vizând eliminarea corupţiei în justiţie, considerate de mulţi din UE drept cele mai drastice de la căderea comunismului în această ţară. În ce o priveşte, Macedonia de Nord şi-a reglementat vechea dispută cu Grecia legată de numele ţării, acceptând să şi-l schimbe din Fosta Republică Iugoslavă Macedonia în Republica Macedoniei de Nord, iar în decembrie ar putea deveni membră a NATO.

„Este foarte important să se trimită un semnal politic în sensul că extinderea nu a luat sfârşit”, a subliniat ministrul delegat al afacerilor europene din România, George Ciamba, la sosirea la reuniunea de la Luxemburg, mai consemnează Reuters.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News