Albinele pot rezolva probleme simple de matematică. Studiul surprinzător al cercetătorilor australieni

Mai exact, albinele pot rezolva probleme simple de adunare şi scădere, o capacitate uimitoare ţinând cont că operaţiunile aritmetice necesită abilităţi cognitive avansate. conform concluziilor unei cercetări publicată joi, citată de

Studiul, a fost condus de oameni de ştiinţă de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia, arată agenția Xinhua şi Press Association.

Cercetătorii au dresat exemplare de albine într-un labirint în forma ”Y” unde acestea întâlneau între una şi cinci tipuri de forme, precum pătrat, diamant, cerc sau triunghi, colorate fie în albastru, fie în galben.

Albinele, dresate prin recompensă-pedeapsă

Pentru a găsi soluţia corectă şi a ajunge la recompensă, albinele trebuiau să adauge o cifră în cazul în care formele întâlnite erau albastre, iar în cazul culorii galbene, insectele trebuiau să extragă o cifră, relatează Agerpres.

Alegerea trebuia făcută prin pătrunderea în tunelul corespunzător, iar la final albinele primeau fie o recompensă, sub forma unei băuturi îndulcite, fie o ”pedeapsă”, respectiv o soluţie amară.

Albinele au făcut iniţial aceste alegeri la întâmplare, însă după circa o sută de încercări, care au durat în total până la şapte ore, ele au ”spart” codul şi au aflat astfel că nuanţa albastră însemna ”plus unu”, iar cea galbenă era echivalentă cu ”minus unu”.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Rata de succes a celor paisprezece albine participante la studiu a fost de până la 75%.

”Descoperirea noastră sugerează că abilităţile cognitive numerice avansate ar putea fi mult mai răspândite în natură în rândul vieţuitoarelor non-umane decât s-a crezut anterior”, a declarat Adrian Dyer, profesor asociat la Universitatea RMIT.

Recunoaşterea faptului că albinele pot realiza aceste operaţiuni cu ajutorul creierului lor de dimensiuni foarte mici şi relativ simplu ar putea avea implicaţii mult mai profunde. ”Dacă matematica nu necesită un creier masiv, ar putea exista noi modalităţi prin care să încorporăm interacţiunile dintre regulile pe termen lung şi memoria funcţională în modele dedicate îmbunătăţirii învăţării rapide a problemelor noi de către AI”, a explicat Dyer cu privire la sistemele informatice de inteligență artificială.

Sursa foto: pixabay.com

Citește și: O femeie-jandarm din România, în iadul din mijlocul Africii. Acolo, localnicii își măcelăresc dușmanii cu macetele, îi omoară cu pietre sau îi ard de vii!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro