În 2017, lidera extremei-drepte franceze Marine Le Pen era învinsă fără drept de apel în al doilea tur al prezidențialelor (obținând doar 34% în fața lui Emmanuel Macron), iar unii comentatori îi anunțau deja sfârșitul carierei politice, după două tentative electorale nereușite.
Acum, Le Pen intră în primul tur al scrutinului prezidențial de duminică cu o șansă uriașă de a se califica, alături de același Macron, în runda a doua, de pe 24 aprilie.
Mai mult, sondajele arată că peste două săptămâni, ea se va afla mai aproape ca niciodată de o victorie.
Ultimele cercetări sociologice sugerează că șefa Adunării Naționale (fostul Front Național, de extremă-dreapta) s-a apropiat de Macron la doar 3-5 puncte procentuale și că, dacă toate condițiile sunt îndeplinite, are șanse să ajungă în fruntea statului.
Ținând cont de agenda antimigrație, eurosceptică și anti-NATO, este de așteptat ca o victorie a lui Le Pen să schimbe substanțial politica Franței și implicit să o influențeze pe cea a Europei și a Occidentului, într-un moment critic, pe fondul tensiunilor generate de invazia Rusiei din Ucraina.
Cum a ajuns Le Pen în actuala poziție?
Campanii diferite
Până acum câteva săptămâni, președintele Macron părea sigur pe avansul câștigat în sondaje mulțumită rolului de lider și de diplomat-șef european, în contextul războiului din Ucraina.
Preocupat de eforturile sale diplomatice și de nenumăratele discuții cu Vladimir Putin – convorbiri purtate fără un rezultat substanțial – el și-a început campania abia acum două săptămâni.
A și fost aspru criticat pentru că a evitat dezbaterile cu rivalii săi înaintea primul tur și pentru că a părut preocupat mai mult de diplomația externă decât de problemele interne ale francezilor.
În acest timp, Le Pen a petrecut luni de zile strângând mâinile oamenilor în piețele provinciale și pe la târgurile agricole, concentrându-se nu pe război, ci pe cele mai arzătoare probleme ale cetățenilor: inflația tot mai mare și veniturile care stagnează.
„Între Macron și noi, este o alegere între puterea banilor care îi avantajează pe cei puțini și puterea de cumpărare a gospodăriilor, care îi avantajează pe cei mulți”, a declarat ea recent, promițând mai multe reduceri de taxe și sporirea cheltuielilor sociale, potrivit France24.
Problemele președintelui
În ciuda avansului inițial cu care a intrat în campanie, trebuie spus că Macron a fost de la bun început vulnerabil.
Președintele a avut un mandat complicat, tulburat de trei runde de proteste masive – manifestațiile împotriva reformei pensiilor, mișcările de stradă ale vestelor galbene și demonstrațiile împotriva restricțiilor COVID.
Ca fost bancher, Macron este perceput de mulți francezi drept un „președinte al bogaților”, un aspect nu tocmai fericit pentru el, într-un moment în care francezii simt din plin creșterea costurilor de trai.
În mandatul său, Macron a revizuit codul muncii, a eliminat un impozit pe avere și a reformat compania națională de căi ferate, printre altele. Dar agenda sa reformistă a fost temperată de amintitele proteste.
Faptul că a adoptat un generos pachet protecție socială în timpul pandemiei de COVID ar putea să conteze pentru mulți alegători.
În ultimele zile, el a amintit de investițiile în educație, a promis să crească pensiile minime și să acorde un bonus neimpozabil angajaților în această vară, semnalând astfel preocuparea pentru cei ale căror salarii se evaporă pe „benzină, facturi, chirii”.
Este un lucru important. Sondajele au arătat că Macron a pierdut mare parte din sprijinul stângii, care s-ar putea dovedi foarte prețios în turul II, împotriva lui Le Pen. Analiștii cred că stânga se simte trădată de președinte și că ar putea să rămână acasă pe 24 aprilie sau chiar să o voteze pe Le Pen.
Macron a rămas în același timp fidel bazei sale electorale, avertizând că francezii vor fi nevoiți să muncească mai mult și promițând că va crește vârsta de pensionare.
O mare problemă pentru Macron a devenit în ultimele săptămâni așa-numita „afacere McKinsey”, observă Politico. Este vorba despre dependența guvernului de la Paris de expertiza firmelor de consultanță, inclusiv a firmei americane McKinsey, în stabilirea unor politici cruciale pe tema reformei pensiilor, a gestionării crizei COVID și nu numai.
Detaliile, dezvăluite de un raport parlamentar, arată că guvernul și administrațiile publice franceze au semnat contracte de cel puțin 2,4 milioane de euro cu firmele de consultanță din 2018 și până în prezent.
Problema puterii de cumpărare
De cealaltă parte, Le Pen s-a concentrat intens pe problemele sociale.
„Dacă problema puterii de cumpărare vă sufocă astăzi, este pentru că politicienii de până acum v-au sărăcit, au golit conturile publice și chiar i-au îndatorat pe copiii noștri pentru mult timp”, a spus ea recent în fața unei mulțimi de mii de oameni în orașul Perpignan, din sudul țării.
„Dacă Emmanuel Macron ar fi îmbogățit țara, mă scuzați, dar nu am mai fi vorbit despre puterea de cumpărare”, a spus ea.
Programul lui Le Pen conține măsuri menite să atenueze efectul creșterii prețurilor, cum ar fi reducerea taxelor pe facturile de energie de la 20% la 5,5%. Ea promite să aducă în buzunarele oamenilor în jur de 150-200 de euro pe lună.
Atent la promisiunile lui Le Pen, Macron și-a criticat puternic rivala joi, acuzând-o că „minte oamenii” cu „un program social necinstit” pe care nu va putea să îl finanțeze.
O imagine mai digerabilă
Lidera extremei drepte franceze a muncit din greu în ultimii cinci ani pentru a câștiga voturi, îndulcindu-și retorica și prezentând o imagine mai moderată, mai „eligibilă”.
Ea promite în continuare limite stricte în ceea ce privește imigrația, o politică socială care să îi favorizeze pe francezi, precum și interzicerea vălului musulman în locurile publice. Dar a renunțat, spre exemplu, la planul de a părăsi UE, în vreme ce rămâne eurosceptică.
Acest lucru a contribuit la câștigarea unor alegători tradiționali de dreapta, care o considerau cândva prea extremistă.
Gilles Finchelstein, director al think-tank-ului de stânga Fundația Jean-Jaurès, crede că, într-un al doilea tur de scrutin, Macron nu va mai putea beneficia de „frontul republican”, al alegătorilor de toate felurile care se mobilizează pentru a vota împotriva extremei-drepte.
El a declarat pentru AFP că nu crede că de această dată alegătorii sunt mai ostili față de Le Pen decât față de actualul președinte.
Le Pen a primit o mână de ajutor de la rivalul ei de la dreapta, Eric Zemmour, un publicist extremist condamnat pentru incitare la ură rasială și cunoscut pentru declarațiile sale împotriva musulmanilor și pentru susținerea teoriei conspirației.
Poziționându-se drept simbolul extremismului, Zemmour a ajutat-o astfel pe Le Pen în tentativa ei de ajustare a imaginii. „În comparație cu el, toată lumea arată mai echilibrată”, a explicat pentru canalul France 24 Arnaud Mercier, expert în comunicare politică la Universitatea Pantheon-Assas din Paris.
Sondajele sugerează că Zemmour va obține în jur de 10% în scrutinul de duminică. Dar el a reușit în același timp să deschidă un nou spațiu politic pentru Le Pen. Zemmour a normalizat, spre exemplu teoria „Marii Înlocuiri”, o teorie a conspirației spune că europenii albi sunt înlocuiți în mod deliberat de imigranți.
La începutul anului, Le Pen și Zemmour erau la egalitate în sondaje, dar de atunci, Le Pen și-a dovedit din plin abilitatea. Atât Zemmour, cât și Le Pen ar fi trebuit să fie vulnerabili, din cauza admirației din trecut pentru Putin. Dar doar Zemmour a avut de pierdut.
„Aș spune că campania (lui Zemmour) a fost distrusă de războiul Ucraina”, a explicat Gilles Paris, un specialist în alegeri pentru cotidianul francez Le Monde.
„Atitudinea sa prorusă a fost o povară, în timp ce Marine Le Pen a fost suficient de inteligentă pentru a pivota spre un punct de vedere mai moderat. Ea a fost gata să accepte refugiați, în timp ce lui Zemmour i-au trebuit două zile pentru a înțelege că acești refugiați erau acceptați în Franța”, a mai spus specialistul.
Mulți nehotărâți, mulți dezamăgiți
Un factor important determinant pentru stabilirea rezultatului alegerilor ar putea fi prezența la vot.
Sondajele arată că aproximativ un sfert dintre alegători nu sunt siguri cu cine să voteze duminică, iar aceeași proporție s-ar putea abține, ceea ce ar fi un record.
Strategii campaniei lui Macron se tem că o parte dintre susținătorii săi ar putea să nu meargă la secțiile de votare pentru că deja cred că va câștiga, în timp ce criticii politicilor sale vor avea grijă să voteze.
Cu Le Pen suflându-i în ceafă, Macron a încercat prin urmare să își mobilizeze alegătorii trăgând un semnal de alarmă.
„Uitați-vă la ce s-a întâmplat cu Brexitul și cu atâtea alte alegeri: ceea ce părea improbabil s-a întâmplat de fapt”, a avertizat el la primul său miting, organizat weekendul trecut.
„Nimic nu este imposibil”, a adăugat el.