În toamna anului 2021, Guvernul Cîțu a ajuns să stea pe un butoi cu pulbere din cauza Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, adică un nou PNDL (Program Național de Dezvoltare Locală), prin care urmau să fie date peste 50 de miliarde de lei pentru modernizarea infrastructurii rutiere la nivel de comune, construirea sau refacerea unor poduri, precum și înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare, dar și pentru extinderea rețelelor de gaze.
Până la urmă, premierul de la acea vreme, Florin Cîțu, l-a demis pe Stelian Ion, ministrul justiției, pentru că nu aviza proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG), în condițiile în care liberalul avea nevoie ca de aer de program, în contextul în care voia sprijinul primarilor, esențiali la votul pentru noul președinte al PNL. OUG-ul a trecut de Guvern, USR a plecat de la guvernare, apoi treptat programul de investiții a început să fie implementat odată cu 2022.
Peste 2,5 miliarde de lei, în primul trimestru
În aceste luni din 2024, Programul „Anghel Saligny” devine un element central pentru PSD și PNL, deoarece prin acesta sunt finanțate lucrările de investiții majore din teritoriu. Iar absolut orice primar, fie el pesedist sau liberal, vrea să aibă cel puțin un proiect semnat și eventual plătit, în contextul anului electoral.
O analiză a ziarului Libertatea privind plățile făcute în primele trei luni din an arată că prin cele șase plăți efectuate către administrațiile din teritoriu, suma totală a banilor plecați către conturile unităților administrativ teritoriale este de 2.555 de milioane de lei, pentru 1.718 proiecte de investiții. În comparație, în tot anul 2023, plățile efectuate au fost de 2.420 de milioane de lei, prin 33 de plăți. Cea mai mare plată a fost cea din 5 februarie, când au fost virate 956 de milioane de lei, pentru 590 de proiecte de investiții.
Contracte de miliarde de lei
O efervescență deosebită are loc și în ceea ce privește semnările de contracte de finanțare a unor proiecte, adică o etapă anterioară începerii lucrărilor în teren și virării de bani pentru decontare. Valoarea contractelor de finanțare semnate în primele trei luni este de 5.911 milioane de lei, pentru 495 de proiecte de investiții (ceea ce înseamnă că sunt lucrări mult mai costisitoare, față de cele deja decontate).
În prezent, responsabilitatea pentru Programul „Anghel Saligny” e împărțită între PNL și PSD. Ministerul e condus de Adrian Veștea, demnitar care a fost la șefia CJ Brașov până în vara trecută și care de curând și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat, la aceeași funcție. De asemenea, principalul secretar de stat responsabil pentru „Anghel Saligny” este Alexandru Marcel Stoica, o persoană susținută de organizația PSD Buzău, adică filiala de unde provine și premierul Marcel Ciolacu.
Potrivit informațiilor Libertatea, Stoica este, în momentul de față, omul cu cel mai greu cuvânt în minister în ceea ce privește plățile care sunt făcute pentru „Saligny”. În ultima perioadă, Stoica a început să fie din ce în ce mai mult luat și în teren, unde i-a însoțit pe unii lideri PSD care se pregătesc de campania pentru europarlamentare sau cea pentru locale.
Restanțe plătite și pentru PNDL
Ministerul Dezvoltării a mai făcut în 2024 și două plăți pentru proiecte din PNDL, un program pentru care derularea lucrărilor și decontările au fost prelungite pentru doi ani, decizie luată în decembrie 2022. 737 de milioane de lei au fost virate pentru obiective de investiții din PNDL.
La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!