Alegeri 2024 în România – Calendarul alegerilor locale, europarlamentare, prezidențiale și parlamentare

UPDATE 04.07.2024: După o oră și jumătate de discuții la Palatul Victoria, liderii PSD și PNL au decis joi, 4 iulie, calendarul alegerilor prezidențiale și parlamentare. Primul tur al prezidențialelor va fi pe 24 noiembrie, al doilea tur pe 8 decembrie, iar alegerile parlamentare vor fi pe 1 decembrie.

Calendarul alegerilor din România în 2024

Coaliția PSD-PNL a decis că cele patru tipuri de alegeri să înceapă pe 9 iunie cu alegerile europarlamentare și locale. Trei luni mai târziu, pe 15 și 29 septembrie, fuseseră programate inițial alegerile prezidențiale, iar pe 8 decembrie- alegerile parlamentare. Însă, în urma consultărilor din 4 iulie s-a decis că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 24 noiembrie-primul tur și 8 decembrie- turul 2, iar alegerile parlamentare vor fi pe 1 decembrie.

Biroul Electoral Central pentru alegerile din 9 iunie s-a anunțat pe 16 martie. Din el fac parte șapte judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și reprezentanți ai formațiunilor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Alegeri locale 2024

Alegerile locale 2024 au fost programate pentru duminică, 9 iunie, când cetățenii români își vor alege reprezentanții la nivel local pentru următorii patru ani. Aceste alegeri sunt foarte importante pentru că de ele va depinde viața de zi cu zi. Concret, reprezentanții votați pe 9 iunie vor lua decizii cu privire la aspecte care ne afectează direct, precum bugetul local, serviciile publice locale și dezvoltarea urbană și rurală.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Ce votăm la alegerile locale 2024

Pe 9 iunie se votează primari pentru fiecare oraș sau comună, consilieri locali, președinți de consilii județene și consilieri județeni. Votul este important pentru că de el va depinde gestionarea bugetului local, dezvoltarea infrastructurii – drumuri, școli, spitale – și serviciile publice locale, adică salubritate și transport public.

Cum se desfășoară alegerile locale

Drept de vot au cetățenii români cu vârsta de cel puțin 18 ani, cu domiciliu sau reședință în România. Votul pentru locale începe pe 9 iunie, la ora 7.00, și se va încheia în aceeași zi, la ora 22.00. „Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23.59”, potrivit actului normativ adoptat de Guvern.

Câte buletine de vot sunt la alegerile locale 2024

Fiecare alegător din țară va primi câte 5 buletine de vot. Patru pentru alegerile locale – primar, consiliu local, președinte CJ, lista CJ -, plus un buletin de vot pentru europarlamentari. În București vor fi 5 buletine de vot: pentru primarul Capitalei, pentru primarii de sector, pentru consiliul local al fiecărui sector, pentru lista Consiliului General al Municipiului București și pentru europarlamentari.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

La ce secţie de votare votezi la alegerile locale din 9 iunie 2024

La alegerile locale, alegătorii pot vota numai unde sunt arondați, potrivit adresei de domiciliu sau de reședință.

Secțiile de votare sunt deschise în intervalul orar 7.00-22.00. Cei care la ora 22.00 se află în sediul secţiei de votare, dar şi cei care se află la rând afară pot să voteze până la ora 23.59.

Află mai multe informaţii despre secţia de votare la care votezi la alegerile din 9 iunie!

Cine sunt candidatii la Primăria București la alegerile locale 2024

În cursa pentru Primăria Capitalei s-au înscris actualul edil Nicușor Dan din partea Alianței Dreapta Unită, Cristian Popescu Piedone din partea Partidului Umanist Social Liberal, Mihai Enache din partea AUR, Gabriela Firea din partea PSD, Sebastian Burduja din partea PNL și Diana Șoșoacă din partea SOS România.

Care sunt criteriile pentru a deveni primar

Pentru a fi eligibil, vârsta minimă este de 23 de ani. Legea mai spune că pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. La sectoarele Capitalei pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în Bucureşti, indiferent de sector. Pe 8 martie, Guvernul a adoptat Ordonanța comasării alegerilor, care prevede că o persoană poate candida în acelaşi timp pentru Parlamentul European şi pentru funcţia de primar sau de preşedinte al Consiliului Judeţean, iar primarii în funcție pot candida pentru un alt partid fără a-și pierde mandatul.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Ce face un primar de localitate

Un primar are funcții de autoritate publică, asigurând respectarea legilor și a drepturilor cetățenilor, implementarea legislației, și conduce aparatul de specialitate al primăriei.

În Capitală, sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiul Bucureşti are un primar general şi 2 viceprimari. Primarul general al Bucureștiului şi primarii de sector îndeplinesc în mare atribuţiile prevăzute pentru primarii comunelor şi oraşelor.

Însă primarii de sector nu au atribuțiilor referitoare la consultarea populaţiei prin referendum pentru rezolvarea problemelor locale şi nici dreptul să decidă în privința adunărilor publice, drepturi care îi revin exclusiv primarului municipiului Bucureşti.

Vezi toate atribuţiile unui edil, tot ce face un primar de localitate!

Alegeri europarlamentare România 2024

Alegerile europarlamentare vor avea loc tot pe 9 iunie și sunt un proces electoral democratic prin care românii își aleg reprezentanții în Parlamentul European. Eurodeputații joacă un rol important în luarea deciziilor care afectează viața cetățenilor UE.

Ce votăm la alegerile europarlamentare 2024

La alegerile europarlamentare din 2024 se votează reprezentanții României în Parlamentul European. Europarlamentarii sunt aleși pentru a reprezenta interesele României în cadrul Uniunii Europene. Mai precis, se votează pe o listă depusă de un partid politic sau de o alianță electorală, unde se vor găsi candidații propuși de partid sau de alianță pentru funcția de europarlamentar.

Cum se desfășoară alegerile europarlamentare

În România, alegerile europene au loc duminică, 9 iunie. Secțiile de votare sunt deschise în intervalul orar 7.00-22.00. Alegătorii care la ora 22.00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând afară, pot să voteze până până la ora 23.59.

Câte buletine de vot sunt la alegerile europarlamentare 2024

Spre deosebire de alegerile locale din aceeași zi, unde sunt mai multe buletine, la alegerile europarlamentare votul se exprimă pe o singură listă. Pe buletinul de vot vor fi listate partidele politice sau alianțele electorale care participă la alegeri și candidații propuși de fiecare partid sau alianță pentru funcția de europarlamentar. Se va vota o singură listă din cele prezentate pe buletinul de vot. Nu este posibilă votarea individuală a candidaților.

La ce secţie de votare votezi la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024

La alegerile europarlamenatre, alegătorii pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente, sau în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare.

Secțiile de votare sunt deschise în intervalul orar 7.00-22.00. Cei care la ora 22.00 se află în sediul secţiei de votare, dar şi cei care se află la rând afară, pot să voteze până până la ora 23.59.

Care sunt criteriile pentru a deveni europarlamentar 

Au dreptul de a fi aleși în Parlamentul European cei care au împlinit 23 de ani și figurează pe listele unui partid politic, ale unei alianţe politice, ale unei alianţe electorale ori ca independenți. Apoi, la 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, se trimit către CNSAS declaraţiile pe proprie răspundere ale candidaţilor privind eventuala colaborare cu fosta Securitate comunistă.

Ce face un europarlamentar

Europarlamentarii, împreună cu reprezentanții guvernelor statelor UE, creează și decid noile legi care afectează toate aspectele vieții în Uniunea Europeană. Aceste legi vizează, printre altele, sprijinirea economiei, combaterea sărăciei, schimbările climatice și securitatea.

Atribuţiile unui europarlamentar includ, printre altele, votarea legislației europene, adoptarea bugetului UE şi controlul democratic al instituțiilor UE.

Cum poţi cere urna mobilă la alegerile din 9 iunie 2024

Urna mobilă poate fi cerută doar de către cei care nu pot ajunge din motive obiective la secția de votare pentru alegerile locale și pentru alegerile europarlamentare, dar aceștia sunt obligați prin lege să anexeze documente justificative care să ateste calitatea de persoană netransportabilă.

Cei care au dreptul să solicite urna mobilă sunt persoanele care nu se pot deplasa din cauza unei boli, cei internați în spital, persoanele cazate într-un cămin pentru vârstnici, persoanele reținute, arestate preventiv sau aflate în arest la domiciliu sau în închisoare.

Cererile pot fi depuse atât prin e-mail, cât și fizic, la biroul electoral de circumscripție locală.

Află data limită până la care poţi cere urna mobilă la alegerile din 9 iunie şi cum arată modelul de cerere!

Cum votezi corect la alegerile locale şi europarlamentare din 9 iunie

Fiecare alegător va primi pe 9 iunie, în ziua votului pentru alegerile locale și europarlamentare, câte cinci buletine de vot, o ştampilă, dar și o tuşieră, o premieră în istoria votării din România. Este vorba de un buletin pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, unul pentru alegerea consilierilor locali, unul pentru consilierii judeţeni, unul pentru alegerea primarului şi unul pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean.

„După ce le va primi, va intra în cabina de vot, îşi va exercita acolo dreptul de vot, punând cinci ştampile pentru fiecare din cele cinci buletine de vot care i-au fost înmânate. Pentru acest lucru va avea la îndemână ştampila de vot şi, pentru prima dată, şi o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce ea a fost aplicate pe două, trei, patru buletine de vot”, a explicat preşedintele AEP, Toni Greblă.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului dorit.

Înainte de a intra în cabina de vot, asigurați-vă că pe buletinul de vot este aplicată ștampila de control a secției de votare. Tuşul pentru ştampilă va fi de culoare albastră. Dacă ștampila lipsește, votul va fi anulat. La ieșirea din cabina de vot, fiecare buletin se introduce într-una din urnele corespunzătoare.

Alegeri prezidențiale în România 2024

Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 15 septembrie – primul tur și 29 septembrie – turul doi, dacă este necesar. Acestea vor fi primele alegeri care vor avea loc în același an cu alegerile locale și parlamentare, din 2004 până în prezent. Președintele joacă un rol foarte important, fiind cel care reprezintă statul român pe plan extern și are puteri în domenii cheie precum apărarea națională, siguranța națională, politica externă și numirea unor oficiali guvernamentali. Rolul președintelui este definit de Constituție.

Ce votăm la alegerile prezidențiale 2024

La alegerile prezidențiale se votează noul președinte al României. Președintele este ales pentru un mandat de 5 ani. România a avut patru președinți după Revoluția din 1989: Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004), Emil Constantinescu (1996-2000), Traian Băsescu (2004-2014) și Klaus Iohannis (2014-2024).

Cum se votează la alegerile prezidențiale 2024

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, pe care vor fi trecuți candidații care îndeplinesc condițiile legale, intră în cabinele de vot, pun ștampila, apoi introduc buletinul în urnă. Alegerile prezidențiale se organizează în două tururi. Un candidat va fi ales doar dacă obține mai mult de 50% din numărul total de voturi valabil exprimate în primul tur. Dacă niciun candidat nu reușește acest lucru, se va organiza un al doilea tur, la două săptămâni distanță, unde vor concura doar primii doi candidați. În al doilea tur, câștigător va fi candidatul care primește cele mai multe voturi, indiferent de procentaj.

Cum se desfășoară alegerile prezidențiale

Desfășurarea alegerilor prezidențiale implică înregistrarea candidaților de către Biroul Electoral Central (BEC), urmată de campania electorală. Cetățenii se prezintă la secțiile de votare pentru a-și exprima opțiunile prin vot, iar rezultatele sunt numărate și centralizate de către BEC. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută în primul tur, se organizează un al doilea tur între primii doi candidați.

Câte buletine de vot sunt la alegerile prezidențiale 2024

Spre deosebire de alegerile locale și europarlamentare, unde alegătorii vor primi câte 5 buletine de vot, la alegerile prezidențiale se va folosi un singur buletin, simplificând procesul de vot.

Care sunt criteriile pentru a deveni președinte

Vârsta minimă pentru a fi eligibil este de 35 de ani. Potrivit Constituției, președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de președinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive.

Alegeri parlamentare 2024

Alegerile parlamentare, programate pentru 8 decembrie, sunt procesul prin care cetățenii români cu drept de vot își aleg reprezentanții în Parlamentul României. Parlamentul este organul legislativ suprem, care are rolul de a elabora și adopta legi, de a aproba bugetul de stat, de a controla activitatea Guvernului și de a ratifica tratatele internaționale. Parlamentul este format din două camere: Camera Deputaților – cu 330 de deputați și Senatul – cu 136 de senatori.

Ce votăm la alegerile parlamentare 2024 

La alegerile parlamentare din România, programate pentru 8 decembrie, se vor alege membrii Camerei Deputaților și ai Senatului. Concret, vor fi aleși 330 de deputați, care vor avea un mandat de 4 ani și care votează legi, proiecte de buget și alte legi importante, și 136 de senatori, care vor avea un mandat de 4 ani, cu rol similar cu al deputaților.

Pragul electoral pentru ca un partid politic să intre în Parlament este de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național.

Cum se desfășoară alegerile parlamentare

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot pe care vor fi listate partidele politice și candidații independenți care concurează pentru locurile din Parlament. Alegătorul va pune ștampila în dreptul partidului alianței alese. Buletinul de vot va fi introdus apoi în urnă.

Câte buletine de vot sunt la alegerile parlamentare 2024

Spre deosebire de alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, unde alegătorii vor primi câte 5 buletine de vot, la alegerile parlamentare procedura va fi simplificată, fiind distribuit un singur buletin.

Care sunt criteriile pentru a deveni parlamentar

Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor și vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat. Potrivit constituției, au dreptul de a fi aleşi persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice.

Campania electorală – reguli de desfășurare

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor. Concret, pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, campania electorală va începe pe 10 mai și se va termina pe 8 iunie, la ora 7.00.

În campania electorală sunt interzise propaganda electorală prin violență, ură și discriminare, folosirea resurselor administrative în scopuri electorale, publicarea de știri false despre candidați sau partide. De asemenea, cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală. Totodată, legea interzice organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare şi în şcoli, în perioada de desfăşurare a cursurilor.

Autoritatea Electorală Permanentă este responsabilă de monitorizarea campaniei electorale și de sancționarea celor care încalcă regulile, iar Consiliul Național al Audiovizualului este responsabil de monitorizarea modului în care campania electorală este prezentată pe TV.

Cât costă organizarea celor patru tipuri de alegeri

Bugetul alocat doar pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie este de 1,5 miliarde lei, adică aproximativ 300 de milioane de euro, conform Guvernului. Suma va acoperi toate cheltuielile asociate organizării celor două tipuri de alegeri. Deocamdată nu s-a decis câți bani vor fi alocați pentru alegerile prezidențiale și parlamentare.

Cine are dreptul să voteze la alegeri

Toți cetățenii români cu vârsta de cel puțin 18 ani la data alegerilor au dreptul de a vota la alegerile locale din localitatea în care au domiciliul stabil. Pentru a vota, trebuie ca alegătorul să fie înscris pe listele electorale, care se face din oficiu, pe baza datelor din Registrul de Evidență a Populației. Alegătorul trebuie să se prezinte la secția de votare cu un document de identitate valabil.

Cum poţi deveni membru în secţiile de votare

Membrii birourilor electorale ai secțiilor de votare sunt propuși de partidele care participă la alegeri. Fiecare partid sau alianță electorală poate desemna reprezentanți pentru a asigura corectitudinea procesului electoral. Aceste propuneri sunt trimise biroului electoral județean sau al sectorului pentru validare. Membrii aleși au rolul de a supraveghea desfășurarea procesului electoral în secția de votare și să asigure transparența și corectitudinea votului.

Află mai multe informaţii despre cum poţi deveni membru în secţiile de votare şi cât se câştigă!

Ce nu ai voie să faci în secţia de votare

Potrivit Ghidului publicat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, cei care încalcă legea comit fie contravenții, fie infracțiuni prevăzute de Codul Penal, în funcție de gravitatea faptei.

Se sancţionează cu amenzi fapte ca:

• nerespectarea prevederilor legii privind îndepărtarea materialelor de propagandă electorală din și de pe clădirea sediului secției de votare – amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei;
• refuzul de a permite accesul persoanelor îndreptățite în localul de vot – amendă de la 600 lei la 1.000 lei;
• înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei;
• vânzarea sau consumul de alcool pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare, interzisă – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.

Faptele care se pot sancţiona şi cu închisoare sunt, printre altele:

• împiedicarea dreptului de a alege sau de a fi ales – închisoare de la 6 luni la 3 ani;
• mita oferită în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pe cineva – închisoare de la 6 luni la 3 ani;
• frauda la vot, adică cei care votează fără drept, de mai multe ori, sau care prezintă o Carte de Identitate falsă – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Ce presupune comasarea alegerilor

Comasarea alegerilor înseamnă organizarea a două sau mai multe tipuri de alegeri în aceeași zi. Coaliția PSD-PNL a decis pe 21 februarie comasarea alegerilor locale cu alegerile europarlamentare. Acestea vor avea loc pe 9 iunie.

Nota redacției: Articolul a fost actualizat pe 23 aprilie, în urma retragerii candidaturii lui Cătălin Cîrstoiu de către coaliția PSD-PNL și pe 1 mai, după ce candidatura Dianei Șoșoacă a fost admisă de Biroul Electoral Municipal.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro