Partidul conservator GERB al fostului premier Boiko Borisov și PP-DB, blocul reformist al grupărilor Continuăm schimbarea (PP) şi Bulgaria democrată (DB), au ocupat primele două locuri în alegerile parlamentare de duminică din Bulgaria, cu un ușor avantaj pentru conservatori: 26,6% față de 24,7%, potrivit ultimelor rezultate citate de Capital.

Dar unul dintre câștigătorii alegerilor, spun comentatorii, pare a fi partidul naționalist și prorus Renașterea, care are șanse mari să devină a treia forță politică a țării, cu 14,2% din voturi.

Potrivit datelor citate de Dnevnik, Renașterea a fost al treilea partid din Sofia, după reformiștii din PP-DB și conservatorii lui Borisov. Dar extremiștii au câștigat voturi și din diaspora bulgară, în special de la alegătorii bulgari din Italia și Spania.

Succesul grupării, care și-a făcut campanie militând împotriva aderării Bulgariei la zona euro și a sprijinului acordat Ucrainei de către Sofia, reflectă dezamăgirea tot mai mare a alegătorilor față de nivelul de trai, scandalurile de corupție și instabilitatea politică de la Sofia.

Bulgaria a trecut prin cinci alegeri parlamentare în ultimii doi ani, iar instabilitatea politică a îngreunat totul, de la gestionarea pandemiei COVID la reformele atât de necesare și, mai nou, absorbția banilor din PNRR.

Cine este Kostadin Kostadinov, liderul partidului Renașterea

Partidul Renașterea a fost înființată de Kostadin Kostadinov, un universitar carismatic, specializat în etnografie și folclor.

Kostadinov a fondat Renașterea în 2014, după ce trecuse deja prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist.

În acel moment, el era consilier municipal în Varna și director al muzeului istoric din Dobrici, autor al mai multor filme și cărți despre bulgarii din Macedonia, Albania sau Dobrogea, promotor al unei teorii privind existența unei conspirații prin care bulgarii sunt mințiți în legătură cu propria lor istorie.

Kostadinov s-a remarcat prin declarațiile sale violente împotriva romilor. În 2012, el a afirmat că romii sunt „paraziți” și că „un parazit nu poate face decât rău”, scrie publicația bulgară Mediapool.

În privința politicii externe, el a fost de la bun început un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”.

Sub conducerea lui Kostadinov, partidul a crescut constant și a intrat pentru prima dată în Parlament în 2021, când a obținut 4,86% din voturi și 13 mandate de parlamentar. În octombrie 2022, Renașterea a adunat 10,2% din voturi.

Propaganda Kremlinului în programul Renașterii

Financial Times scrie că, în campanie, partidul Renașterea a reciclat în mod frecvent liniile de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvern Ucrainei în conflictul cu Rusia.

Iminenta aderare la Euro a Bulgariei a fost și ea una dintre cele mai importante teme abordate în cadrul scrutinului de duminică, scrie Financial Times.

Înainte de scrutin, Renașterea a strâns jumătate de milion de semnături pentru a declanșa un referendum privind amânarea introducerii monedei euro cu două decenii. Dacă numărul de semnături va fi confirmat oficial, guvernul ar putea fi obligat să organizeze un astfel de referendum.

Bulgaria a amânat cu șase luni introducerea planificată a monedei euro, din cauza inflației persistente, dar vrea ca această amânare să nu se prelungească, a declarat ministra de finanțe Rositza Velkova-Zheleva.

Performanța solidă de la urne ar putea însă consolida argumentele partidului extremist, care militează pentru o amânare mult mai mare, scrie Financial Times.

Unii comentatori observă că temele partidului extremist ajută cauza Rusiei, uneori indirect.

„Putin și-a pierdut din popularitate, așa că această campanie nu este pro-Rusia, ci anti-Occident, dar este doar cealaltă față a aceleiași monede”, a explicat, pentru Financial Times, Vessela Tcherneva, cercetătoare bulgară la Consiliul European pentru Relații Externe și fostă consilieră guvernamentală pe probleme de politică externă.

„Este ceea ce face Kremlinul în alte părți”, a adăugat ea. „Seamănă confuzie, neîncredere, repetă mantra despre dispariția Occidentului – indiferent de realitatea din teren”, a mai spus Tcherneva.

Invazia Rusiei în Ucraina a adâncit instabilitatea politică de la Sofia, alimentată de înlăturarea guvernului premierului conservator Boiko Borisov, afectat de corupție, la alegerile din iulie 2021.

Prin urmare, Kostadinov, poreclit Kopeikin – cu referire la moneda rusească de valoare mică – a devenit tot mai popular, în ciuda imaginii sale populare de marionetă a intereselor rusești.

Afirmațiile propagandistice ale Moscovei au fost omniprezente în campania partidului, care a avertizat că susținerea Kievului ar putea antrena țara într-un conflict deschis cu Rusia.

„Contrar propagandei care spune că lumea se reduce la UE și SUA, noi credem că ea este mult mai mare”, a afirmat partidul în programul său de relații externe. „Legăturile profunde cu parteneri economici vechi, cum ar fi Rusia, sunt importante pentru dezvoltarea economică a țării noastre”, au asigurat politicienii partidului extremist.

Extremiștii, foarte abili pe rețelele sociale

Bulgaria, un fost aliat al Rusiei, cu care împărtășește legături lingvistice, istorice și culturale, a fost un furnizor important de muniție, arme de calibru mic și combustibil pentru Ucraina. Fostul guvern reformist al premierului Kiril Petkov a fost în mod deosebit ferm în sprijinul său pentru Kiev.

Dar actualul guvern interimar și președintele pro-rus Rumen Radev s-au opus unei implicări mai profunde.

În dezbaterea pe această temă, extremiștii au reușit deseori să ajungă la un număr mare de oameni.

Punctele lor de vedere au fost amplificate de utilizarea abilă a rețelelor sociale, unde postările partidului Renașterea au avut mai multe interacțiuni decât toți rivalii săi la un loc, a explicat pentru Financial Times Goran Georgiev, expert al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia.

Ce spun extremiștii pe Internet? „Poporul nostru iubește Rusia (dar) o dictatură tăcută se dezlănțuie pentru a închide sursele de informare rusești și pentru a alimenta vinovăția în oricine gândește diferit”, explica, spre exemplu, o postare a partidului.

Nu a fost doar asta. „După invazie, proxy-urile rusești au fost activate în mod evident”, a spus Georgiev, enumerând mai multe publicații influente, edituri și actori din social media.

El a precizat că doar 30% dintre bulgari consideră Rusia o amenințare, deși cifra reprezintă o creștere abruptă, de la 5%, cât era înainte de război.

Însă lucrurile se pot schimba. „Acum că primul impact al invaziei se disipează, există o șansă ca Rusia să reușească să se impună din nou”, a adăugat Georgiev.

Argumente pentru formarea unui guvern de coaliție

Amenințarea extremiștilor, scrie site-ul Euractiv, ar putea acționa ca un factor de unificare între primele două forțe politice, care s-ar putea vedea nevoite să formeze un guvern al forțelor politice euro-atlantice, însă un compromis va fi greu de obținut.

Unele declarații au sugerat deja o astfel de direcție. Boiko Borisov a declarat înainte de alegeri că este dispus să lase la o parte neînțelegerile pentru a forma o coaliție largă cu blocul reformist PP-DB.

„(Occidentul) vrea ca noi să facem o astfel de bază de putere (largă), iar ei consideră GERB un scut împotriva influenței rusești”, a declarat Borisov pentru Financial Times, înainte de scrutin.

Reformiștii, spune presa bulgară, ar prefera să formeze un guvern minoritar, cu susținerea parlamentară a GERB, dar acest lucru pare improbabil. Însă Hristo Ivanov, unul dintre liderii coaliției reformiste, a sugerat și el că există loc de compromis, observând că scrutinul oferă partidelor posiblitatea de a pune capăt fracturilor societății.

Ivanov, scrie Financial Times, a mai spus că războiul a oferit Bulgariei o oportunitate: izolarea Renașterii prin formarea unui guvern pro-occidental larg și folosirea fondurilor UE pentru a relansa economia.

„În doi ani, acesta ar putea fi un loc dramatic de diferit”, a spus el. „Trebuie doar să găsim calea spre aceasta”, a adăugat politicianul.

Cât despre extremiști, aceștia nu se grăbesc deocamdată să ajungă la guvernare.

Tsoncho Ganev, vicepreședintele partidului Renașterea, a spus că gruparea sa nu va participa la o coaliție de guvernare, deoarece „cele două partide importante vor să ducă țara la război”.

Kostadin Kostadinov, care a observat că partidul său a reușit o revoluție și devine o forță politică majoră, și-a asigurat și el alegătorii că Renașterea va susține doar un guvern care va pune în aplicare politicile sale.

Legături cu partidul AUR

Afinitățile ideologice dintre Renașterea și partidul AUR au produs și o întâlnire între oficialii partidului, anul trecut, potrivit G4Media.

Mai exact, doi parlamentari ai partidului Renașterea, Stoian Taslakov și Petăr Petrov, au participat la o conferință organizată de AUR pe 19 februarie 2022 la București, a scris la momentul respectiv publicația bulgară Monitor, preluată de Rador.

Tema conferinței a fost „Supremația Constituțiilor Naționale asupra Birocrației de la Bruxelles”.

La întâlnire au participat reprezentanți ai partidelor din 22 de țări europene, inclusiv deputați europeni. Parlamentarii bulgari Stoian Taslakov și Petăr Petrov au fost întâmpinați personal de liderul AUR, George Simion, iar ulterior s-au întâlnit cu europarlamentarii Cristian Terhes (România) și Thierry Mariani (Franța).

La conferință s-au pus și bazele unor acțiuni de protest coordonate, potrivit Monitor.

 
 

Urmărește-ne pe Google News