Impactul alegerilor asupra numărului de cazuri de COVID: ce ne arată țările care au organizat scrutine înaintea României

Coreea de Sud a fost prima țară care a organizat alegeri naționale în timpul pandemiei, iar testul pare să fi fost unul reușit, din punct de vedere al prevenirii infecțiilor cu COVID.

O analiză a Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor din Coreea de Sud a arătat că nu au fost înregistrate transmiteri locale ale virusului în urma scrutinului parlamentar din 15 aprilie, unde autoritățile au luat măsuri stricte de siguranță, precum purtarea măștii și a mănușilor, organizarea de secții speciale pentru persoanele bolnave și altele.

O altă analiză la fel de clară a venit de la Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA, care a concluzionat, într-un studiu realizat după alegerile primare din Milwaukee, statul Wisconsin, că scrutinul din aprilie nu a generat ”o creștere vizibilă” a numărului de cazuri.

În alte țări care au organizat alegeri, datele nu sunt la fel de concludente.

În Croația, Macedonia de Nord sau Republica Dominicană spre exemplu, evoluția numărului de infecții a urmat tendința deja observată înaintea alegerilor organizate în aceste țări, în unele cazuri ascendentă, în altele descendentă sau pe un platou.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Cea mai vizibilă creștere a numărului de cazuri a fost observată în Serbia, după alegerile din 21 iunie. Aici însă, guvernul a fost acuzat că ar fi raportat incorect cifrele înregistrate înainte de scrutin.

Mai mult, criticii guvernului au spus că autoritățile au relaxat substanțial restricțiile pentru a simula normalitatea și pentru a convinge populația să vină la urne și să voteze pentru partidul președintelui Aleksandar Vucic, care a și câștigat alegerile.

În orice caz, experții spun că alegerile ținute până în prezent au arătat că riscul de transmitere a virusului la secțiile de vot scade dacă oficialii impun reguli de distanțare socială, dacă solicită purtarea obligatorie a măștii, ventilarea spațiilor închise și dezinfectarea suprafețelor, printre alte măsuri, spune analiza CFR.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Cum a fost influențată de pandemie prezența la vot

Una dintre cele mai mari temeri în legătură cu organizarea alegerilor în timpul pandemiei ține de prezența la vot.

Unele țări au avut într-adevăr o prezență mai mică la urne comparativ cu precedentele alegeri, dar este neclar dacă pandemia este singura vinovată.

Cele mai mari scăderi au fost observate în Republica Dominicană (cu 14% mai puțin) și Macedonia de Nord (cu 15%), țări care aveau un număr mare de cazuri de COVID înainte de alegeri. O scădere a prezenței la urne a fost raportată și în Islanda (cu 9%), Croația (cu 6%) sau Malawi (cu 10%).

Un analist din cadrul grupui de analiză Carnegie Endowment for International Peace, un think tank de politică externă, oferă o explicație privind acest dezinteres al alegătorilor.

Oamenii care nu sunt înclinați să voteze, în general, deoarece sunt deziluzionați de alegeri și de democrație, ar putea să se întrebe: ”Merită să îmi risc sănătatea?”. Pentru acești alegători, răspunsul foarte clar ar putea fi că nu.

Ashley Quarcoo, Carnegie Endowment for International Peace:

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Dar asta nu s-a întâmplat peste tot. Prezența la urne a crescut în Polonia (cu 13%), în țara africană Burundi (cu 14%), sau în Coreea de Sud (cu 8%).

Ce măsuri de siguranță au luat țările care au organizat alegeri

Țările care au organizat până acum alegeri au demonstrat că votul în persoană este posibil, dar doar după luarea unor măsuri stricte de protejare a alegătorilor și a personalului din secțiile de votare.

• Măști de protecție. Cele mai multe țări au impus obligativitatea purtării măștii de protecție.
• Temperatura. În Coreea de Sud, tuturor alegătorilor veniți la urne li s-a luat temperatura. Cei care aveau febră au putut vota, dar în zone speciale, separate.
• Distanțarea socială. Majoritatea țărilor au cerut alegătorilor să păstreze o distanță de cel puțin un metru.
• Dezinfectarea secțiilor de votare. Dezinfectarea constantă a suprafețelor din secțiile de votare a fost o măsură luată de multe țări. În Polonia, secțiile de votare erau aerisite timp de zece minute la fiecare oră.
• Renunțarea la materialele folosite în comun. Oficialii francezi au încurajat alegătorii să își aducă propriile pixuri de acasă.
• Reducerea aglomerației la urne. Unele țări au crescut numărul secțiilor de votare, au recomandat votul anticipat sau au extins programul de vot.
• Alternative la votul în persoană. Unele țări, precum Australia, au încurajat oamenii să voteze prin poștă. Dar experții nu recomandă o trecere rapidă la sistemul de vot online, din cauza vulnerabilităților.
• Proceduri speciale pentru pacienții cu COVID. În Croația sau Franța, pacienții cu COVID sau persoanele aflate în izolare au putut trimite la vot împuterniciți. În alte cazuri, oficialii electorali au folosit urnele mobile.

Toate aceste reguli speciale pentru pandemie au dus la creșterea cheltuielilor electorale.

În Coreea de Sud, alegerile au costat cu 16 milioane de dolari mai mult decât în mod obișnuit.

Urmărește-ne pe Google News