UPDATE 17.20: Soția lui Carles Puigdemont, românca Marcela Topor, a votat la o secție din Girona. Aceasta a fost însoțită de două prietene, iar la ieșire a refuzat să facă vreo declarație.
UPDATE 16.00: În primele patru ore de la deschiderea urnelor, aproape o treime dintrei cei 5,5 milioane de catalani cu drept de vot și-au exprimat opțiunea. Asta înseamnă că prezența la urne s-a ridicat la 34,7, mai scăzută decât la scrutinul din 2015, când la aceeași oră aproximativ 35,1% din catalani au votat.
Catalonia se confruntă astăzi cu un scrutin crucial, în urma lunilor de criză care au urmat referendumului controversat din octombrie. Sondajele recente arată că cele două tabere – separatiști și susținători ai unității Spaniei – sunt la egalitate. Cu toate acestea, ultimele mitinguri din campanie au scosla lumină tensiunile interne din aceste tabere, care ar putea să complice și mai mult formarea unei coaliții de guvernare.
Deși aproximativ 25% dintre cei 5,5 milioane de alegători ar fi în continuare indeciși, mulți analiști mizează pe un guvern condus tot de separatiști. „Au recunoscut în mod public faptul că drumul unilateral către independenţă nu mai este posibil. Dacă formează un guvern, ei vor fi foarte prudenţi, pentru că nu vor să fie demişi din nou”, susține Andrew Dowling, un expert în naţionalismul catalan de la Universitatea din Cardiff.
Criza catalană a izbucnit pe 1 octombrie, când a fost organizat referendumul privind independența, deși Madridul anunțase că această consultare este ilegală. În plus, intervenția brutală a poliției spaniole a agitat și mai mult spiritele, urmând o perioadă extrem de agitată. Pe 27 octombrie, liderii catalani au proclamat independența. Ca răspuns, guvernul spaniol condus de Mariano Rajoy a suspendat autonomia regiunii, a destituit Executivul şi a dizolvat Legislativul regionale, pentru a convoca aceste noi alegeri.
Fostul președinte al Executivului catalan a făcut campanie de la Bruxelles, unde se află în exil, alături de alți miniștri. Acesta s-a prezentat drept singurul candidat legitim să conducă regiunea catalană. Asta în contextul în care a fost inculpat de rebeliune, răzvrătire și deturnare de fonduri, alături de foștii membri ai cabinetului său, pentru că a pregătit secesiunea Cataloniei.
Un alt lider separatist care candidează este fostul vicepreședinte al lui Puigdemont, Oriol Junqueras, care se află în închisoare. „Pentru că eu nu mă ascund şi sunt consecvent acţiunilor mele”, a declarat el pentru postul de radio Rac1, lansând astfel un atac la adresa fostului lider, care a fugit la Bruxelles. Partidul său – Stânga Republicană din Catalonia (ERC) – este creditat cu cele mai mari șanse să se claseze pe primul loc în urma scrutinului.
Pe locul doi, la mică diferență, se clasează partidul Ciudadanos (Cs), care susține unitatea Spaniei. Candidata Cs Ines Arrimadas, în vârstă de 36 de ani, le-a promis catalanilor sfârşitul „procesului” independenţei care împarte regiunea de ani de zile şi care pus pe fugă peste 3.000 de întreprinderi, care şi-au transferat sediul social în afara regiunii. „Ne vom trezi din acest coşmar”, a afirmat ea, îndemând oamenii să voteze. Pe locul trei se clasează partidul lui Carles Puigdemont, JxCat. Aceste sondaje arată că separatiștii nu vor obține majoritatea voturilor. Cu toate aceastea, legea electorală favorizează regiunile rurale, unde ei domină, astfel că ei pot totuși să obțină o majori5tate de 68 din cele 135 de mandate în Parlament.
O asemenea victorie ar trebui să-i determine să-şi depăşească disensiunile, cu atât mai mult cu cât autonomia va rămâne suspendată atât timp cât nu va exista un guvern. Politologul Pepe Fernandez-Albertos avertizează însă că „posibilităţile de blocaj şi de noi alegeri sunt foarte ridicate”.
Citește și: EXCLUSIV/Mihai Mărgineanu, atacat de rude și acuzat de nepăsare. Scrisoare veninoasă de la verișoara Clara