Prezenţa la acest tip de scrutin a fost mai scăzută decât la alegerile interne. În 12 ani, românii au votat de 3 ori pentru Parlamentul European și, de fiecare dată prezenţa a fost mică, sub media europeană, ceea ce arată un interes relativ scăzut pentru aceste alegeri. În 2007, au mers la urne 29,47% din românii cu drept de vot, în 2009 – 27,67%, în 2014 – 32,44%. La ultimele alegeri europarlamentare, prezența la vot în România a fost cu 10 procente sub media europeană, de 42,54%.
Ce îi interesează pe alegătorii europeni: economie, șomaj, imigrație, mediu și schimbări climatice, terorism și promovarea drepturilor omului, a democrației și a bunăstării sociale. O arată un sondaj realizat în rândul cetățenilor UE, în aprilie.
Candidații ar trebui să le spună oamenilor, în campania electorală, cum le pot schimba viața în bine deciziile Parlamentul European, lucru care nu se întâmplă întotdeauna, iar de aici ar putea veni o parte a celor care aleg să nu voteze.
Parlamentul European nu poate creşte direct nivelul de trai al unei ţări şi al cetăţenilor săi. Asta reuşeşte să facă, indirect, mai degrabă Comisia Europeană, care pune la dispoziţia statelor membre fonduri UE pentru proiecte din diverse domenii.
Uniunea Europeană a fost întotdeauna criticată pentru nivelul ridicat de reglementare. Aceste reglementări au fost chiar folosite ca argument pentru Brexit: fiecare aspect al vieţii este reglementat, de la cum se face asfaltul până la cât de moale trebuie să fie eticheta unei haine.
Absurdul situaţiei a fost surprins într-un articol cu un titlu antologic din ziarul The Independent: “Un bărbat încearcă să ardă steagul UE, eşuează din cauza legislaţiei UE privind materialele inflamabile”.
Parlamentul European a reușit însă să aducă, prin miile de reglementări, o îmbunătățire a vieții oamenilor din statele membre ale UE, contribuind, de exemplu, la îmbunătățirea siguranței zborurilor, la creșterea confidențialității datelor și impunând standarde privind schimbările climatice.
Libertatea vă prezintă cinci decizii și măsuri luate de eurodeputați în ultimul mandat de cinci ani care au schimbat viața oamenilor din România și din celelalte 27 de state din UE.
1. Eliminarea taxelor de roaming pentru telefonia mobilă
În 2017, Parlamentul European a eliminat şi ultimele bariere ce stăteau în calea convorbirilor ieftine în Uniunea Europeană. Pentru România, una dintre ţările cu cea mai mare diasporă, vestea a însemnat că preţul conversaţiilor, indiferent că erau făcute la Roma – Italia, la Madrid – Spania sau la Bucureşti şi Timişoara, era la fel. Nu doar tarifele la apeluri au scăzut, ci şi cele pentru utilizarea datelor mobile.
2. Reducerea consumului de materiale plastice și a emisiilor de dioxid de carbon de la autoturisme
Săptămânile trecute a fost adoptată o reglementare care va duce la interzicerea obiectelor de unică folosinţă din plastic. Tot în 2019 a fost adoptat și planul care prevede o reducere cu aproape 40% a emisiilor de carbon ale maşinilor până în 2030.
Parlamentul a uşurat şi mecanismele privind tranziţia la utilaje cu amprentă redusă de carbon – asta înseamnă că va fi mai simplu şi mai ieftin să folosim tehnologii care nu poluează.
3. Bănci mai responsabile
După criza din 2008, s-au luat măsuri pentru a preveni un nou astfel de episod, însă guvernele nu au vrut să se atingă de bănci. Parlamentul European a reuşit totuşi să adopte măsuri prin care să limiteze bonusurile pe care le pot primi şefii băncilor – un mecanism care ar trebui să reducă dorinţa lor de a risca cu banii clienţilor.
În plus, tot Parlamentul a obligat băncile să deschidă conturi pentru orice persoană, chiar şi pentru cele fără adăpost. Ele vor putea transfera şi primi bani. Sunt circa 60 de milioane de oameni vizați de această decizie.
4. Mâncare mai sigură
Tot prin reglementarea Parlamentului European, alimentele trebuie să aibă pe etichete date precum ingredientele, grăsimile, caloriile şi provenienţa.
5. Sprijin pentru tineri să vadă Europa
Prin efortul unui europarlamentar român, zeci de mii de tineri din UE au putut călători gratuit cu trenul prin toate statele Uniunii.
Sunt fonduri alocate din bugetul Uniunii Europene, la presiunea Parlamentului, pentru ca tinerii care împlinesc 18 ani să poată să îşi petreacă o vară în afara ţării.
Citește și:
Alegeri europarlamentare 2019 în România | Tot ce trebuie să știi despre cum se poate vota pe 26 mai
VIDEO | Cum se votează la alegerile europarlamentare şi la referendum
Referendum 2019 pentru justiție. Unde poți vota și care sunt procedurile pentru votul din 26 mai
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!