ComenteazăCuprins:
Deciziile luate de Parlamentul European au un impact direct asupra vieții europenilor, influențând o gamă largă de domenii, de la economie și mediu la educație și drepturi sociale.
Data alegeri europarlamentare 2024 – când au loc alegerile europene
Românii sunt așteptați la urne duminică, 9 iunie, pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European. Alegerile europarlamentare vor avea loc simultan cu alegerile locale, într-o zi extrem de importantă pentru determinarea direcției politice a țării în anii următori.
Ce înseamnă alegeri europarlamentare
La alegerile europarlamentare se votează pentru a alege reprezentanții cetățenilor europeni în Parlamentul European. Aceasta este una dintre cele trei instituții principale ale Uniunii Europene, alături de Consiliul European și Comisia Europeană.
Cât de des au loc alegerile europene
Alegerile pentru Parlamentul European au loc o dată la cinci ani în toate statele membre ale UE. Ultima rundă de alegeri a avut loc în mai 2019.
Cum și ce votăm la alegerile europarlamentare 2024
La alegerile europarlamentare din 2024 se votează reprezentanții României în Parlamentul European. Europarlamentarii sunt aleși pentru a reprezenta interesele României în cadrul Uniunii Europene. Mai precis, se votează pe o listă depusă de un partid politic sau de o alianță electorală, unde se vor găsi candidații propuși de partid sau de alianță pentru funcția de europarlamentar.
Cum se desfășoară alegerile europarlamentare 2024
În România, alegerile europene au loc duminică, 9 iunie. Secțiile de votare sunt deschise în intervalul orar 7.00-22.00. Alegătorii care la ora 22.00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând afară, pot să voteze până până la ora 23.59.
La ce secţie de votare votezi la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024
La alegerile europarlamentare, alegătorii pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente, sau în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare.
Află mai multe informaţii despre secţia de votare la care votezi la alegerile din 9 iunie!
Cum poţi cere urna mobilă la alegerile din 9 iunie 2024
Urna mobilă poate fi cerută doar de către cei care nu pot ajunge din motive obiective la secția de votare pentru alegerile locale și pentru alegerile europarlamentare, dar aceștia sunt obligați prin lege să anexeze documente justificative care să ateste calitatea de persoană netransportabilă.
Cei care au dreptul să solicite urna mobilă sunt persoanele care nu se pot deplasa din cauza unei boli, cei internați în spital, persoanele cazate într-un cămin pentru vârstnici, persoanele reținute, arestate preventiv sau aflate în arest la domiciliu sau în închisoare.
Cererile pot fi depuse atât prin e-mail, cât și fizic, la biroul electoral de circumscripție locală.
Află data limită până la care poţi cere urna mobilă la alegerile din 9 iunie şi cum arată modelul de cerere!
Cum votezi corect la alegerile din 9 iunie
Fiecare alegător va primi pe 9 iunie, în ziua votului pentru alegerile locale și europarlamentare, câte cinci buletine de vot, o ştampilă, dar și o tuşieră, o premieră în istoria votării din România. Este vorba de un buletin pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, unul pentru alegerea consilierilor locali, unul pentru consilierii judeţeni, unul pentru alegerea primarului şi unul pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean.
„După ce le va primi, va intra în cabina de vot, îşi va exercita acolo dreptul de vot, punând cinci ştampile pentru fiecare din cele cinci buletine de vot care i-au fost înmânate. Pentru acest lucru va avea la îndemână ştampila de vot şi, pentru prima dată, şi o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce ea a fost aplicate pe două, trei, patru buletine de vot”, a eplicat preşedintele AEP, Toni Greblă.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului dorit. Înainte de a intra în cabina de vot, asigurați-vă că pe buletinul de vot este aplicată ștampila de control a secției de votare. Tuşul pentru ştampilă va fi de culoare albastră. Dacă ștampila lipsește, votul va fi anulat. La ieșirea din cabina de vot, fiecare buletin se introduce într-una din urnele corespunzătoare.
Ce nu ai voie să faci în secţia de votare
Potrivit Ghidului publicat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, cei care încalcă legea comit fie contravenții, fie infracțiuni prevăzute de Codul Penal, în funcție de gravitatea faptei.
Se sancţionează cu amenzi fapte ca:
- nerespectarea prevederilor legii privind îndepărtarea materialelor de propagandă electorală din și de pe clădirea sediului secției de votare – amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei;
- refuzul de a permite accesul persoanelor îndreptățite în localul de vot – amendă de la 600 lei la 1.000 lei;
- înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei;
- vânzarea sau consumul de alcool pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare, interzisă – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.
Faptele care se pot sancţiona cu închisoare sunt, printre altele:
- împiedicarea dreptului de a alege sau de a fi ales – închisoare de la 6 luni la 3 ani;
- mita oferită în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pe cineva – închisoare de la 6 luni la 3 ani;
- frauda la vot, adică cei care votează fără drept, de mai multe ori, sau care prezintă o Carte de Identitate falsă – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Ce fac deputații din Parlamentul European
Atribuţiile unui europarlamentar includ, printre altele, adoptarea legislației UE, decizii cu privire la acordurile internaționale și decizii cu privire la extinderea UE.
În privința legislației, Parlamentul European, împreună cu Consiliul UE, adoptă legi pe o gamă largă de domenii, de la comerț și agricultură la mediu și protecția consumatorilor. O fac prin votul asupra propunerilor legislative prezentate de Comisia Europeană. Referitor la acordurile internaționale, Parlamentul European își dă consimțământul la acordurile comerciale și alte acorduri internaționale încheiate de UE. Iar decizia despre extinderea UE înseamnă că se evaluează cererile de aderare la UE din partea țărilor terțe și recomandă Consiliului UE dacă ar trebui să accepte sau nu.
De asemenea, ei reprezintă cetățenii europeni, adică pot primi petiții și pot organiza audieri publice pentru a asculta opiniile cetățenilor cu privire la problemele europene, dar monitorizează și activitatea Comisiei Europene și a altor instituții europene, astfel încât acestea să acționeze în interesul cetățenilor.
Lista candidați din România la alegerile europarlamentare 2024
Pe 10 aprilie s-a încheiat perioada de depunere şi înregistrare a candidaturilor la alegerile pentru Parlamentul European.
Inițial, s-au înscris 15 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi 7 candidaţi independenţi. Apoi, BEC a respins candidaturile depuse de Partidul Oamenilor Liberi, Partidul Noua Românie, Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache, precum şi cele ale candidaţilor independenţi Paul Jurma, Cătălin Mustățea şi Petru Mîndru.
BEC a decis ordinea pe buletinele de vot, iar UDMR este primul pe listă, urmat de alianţa PSD-PNL, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, AUR, PUSL și Alianţa Dreapta Unită (USR-PMP-Forţa Dreptei).
Ordinea pe listă la europarlamentare:
- Poziția 1 – UDMR
- Poziția 2 – Alianța electorală PSD-PNL
- Poziția 3 – REPER
- Poziția 4 – AUR
- Poziția 5 – PUSL
- Poziția 6 – Alianța Dreapta Unită
- Poziția 7 – Partidul România Socialistă
- Poziția 8 – Partidul România Mare
- Poziția 9 – Partidul Patrioților
- Poziția 10 – Partidul Alternativa Dreaptă
- Poziția 11 – Partidul S.O.S România
- Poziția 12 – Partidul Diaspora Unită
- Poziția 13 – Paula-Marinela Pîrvănescu
- Poziția 14 – Vlad Gheorghe
- Poziția 15 – Nicolae Ștefănuță
- Poziția 16 – Silvestru Șoșoacă
Câți eurodeputați vor fi aleși și câți are România
În septembrie 2023, eurodeputații au aprobat decizia Consiliului European de a crește de la 705 la 720 numărul locurilor din Parlamentul European pentru următorul mandat legislativ, 2024-2029. Legislația UE permite un număr maxim de 750 de europarlamentari, plus președintele. Numărul de locuri pe țară este decis înaintea fiecăror alegeri europene. Repartizarea locurilor se face ținând cont de mărimea populației statelor membre precum și de necesitatea unui nivel minim de reprezentare pentru cetățenii europeni din țările mai mici.
Din 9 iunie, Franța va avea 81 de eurodeputați (de la 79, câți are acum), Germania va rămâne cu 96, Italia va rămâne cu 76, Spania va avea 61 (de la 59), Ungaria rămâne cu 21, Austria va avea 20 (de la 19), iar România va rămâne cu 33 de locuri.
Numărul de europarlamentari ai fiecărui stat membru în 2024:
- Germania – 96 de eurodeputați
- Franța – 81 de eurodeputați
- Italia – 76 de eurodeputați
- Spania – 61 de eurodeputați
- Polonia – 53 de eurodeputați
- România – 33 de eurodeputați
- Țările de Jos – 31 de eurodeputați
- Belgia – 22 de eurodeputați
- Grecia – 21 de eurodeputați
- Cehia – 21 de eurodeputați
- Suedia – 21 de eurodeputați
- Portugalia – 21 de eurodeputați
- Ungaria – 21 de eurodeputați
- Austria – 20 de eurodeputați
- Bulgaria – 17 eurodeputați
- Danemarca – 15 eurodeputați
- Finlanda – 15 eurodeputați
- Slovacia – 15 eurodeputați
- Irlanda – 14 eurodeputați
- Croația – 12 eurodeputați
- Lituania – 11 eurodeputați
- Slovenia – 9 eurodeputați
- Letonia – 9 eurodeputați
- Estonia – 7 eurodeputați
- Cipru – 6 eurodeputați
- Luxemburg – 6 eurodeputați
- Malta – 6 eurodeputați
Care sunt criteriile pentru a deveni europarlamentar
Au dreptul de a fi aleși în Parlamentul European cei care au împlinit 23 de ani și figurează pe listele unui partid politic, ale unei alianţe politice, ale unei alianţe electorale ori ca independenți. Apoi, la 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, se trimit către CNSAS declaraţiile pe proprie răspundere ale candidaţilor privind eventuala colaborare cu fosta Securitate comunistă.
Pe lângă alegerile europarlamentare, și alegerile locale, anul acesta au loc în România și alegeri prezidențiale și parlamentare.