2 comentariiMajoritatea țărilor UE votează duminică, 9 iunie, după câteva săptămâni turbulente în care doi lideri europeni și alți câțiva politicieni au fost atacați fizic.
Vineri seară, prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a fost agresată pe stradă la Copenhaga, cu două zile înainte ca danezii să voteze. Liderii din întreaga Europă s-au unit în șocul provocat de acest nou atac, în mijlocul unor alegeri la care participă un potențial de 373 de milioane de alegători europeni.
Luna trecută, premierul slovac Robert Fico a supraviețuit unui atentat și abia recent a fost lăsat să iasă din spital. Mai multe personalități politice germane au fost, de asemenea, vizate de atacuri.
Aceste alegeri nu ar trebui să aibă o influență asupra politicii naționale, dar realitatea este foarte diferită, în special în Italia, comentează BBC.
Giorgia Meloni, care conduce formațiunea de extremă dreapta Frații Italiei (FdI), a fost numită prim-ministru în 2022 și a făcut pasul rar de a-și pune numele în fruntea buletinului de vot al partidului său, chiar dacă nu intenționează să ocupe un loc în Parlamentul European.
Meloni s-a bucurat de un scor constant în sondaje de când a devenit prim-ministru în 2022, susținută de o opoziție de centru și de stânga fragmentată și de declinul treptat al partenerului său de coaliție mai mic, partidul populist Liga al lui Matteo Salvini, odinioară puternic, ai cărui alegători sunt atrași de FdI.
În încercarea de a inversa tendința, Salvini a împins retorica partidului său mai la dreapta.
Afișele electorale ale Ligii – care denunță tot felul de inițiative susținute de UE, de la mașinile electrice la capacele legate ale sticlele de plastic (PET) – au provocat și reacții de ridiculizare, dar și o atenție considerabilă.
Candidatul principal al lui Salvini, Roberto Vannacci, a avut același efect. Generalul de armată a fost demis în urma autopublicării unei cărți în care și-a exprimat opiniile homofobe și rasiste. De când a devenit candidat al Ligii, Vannacci a devenit și mai aprig în a-și susține opiniile.
Aproape că nu trece o zi în care mesajele lui Roberto Vannacci să nu fie amplificate de mass-media. Acest lucru s-ar putea traduce în voturi pentru Ligă, dar dacă se va dovedi că nu e așa, Salvini, a cărui conducere începe să fie pusă la îndoială, se va confrunta cu probleme.
Același control va fi aplicat și rezultatelor Partidului Democrat (PD), de stânga, al cărui lider Elly Schlein va spera să egaleze cele 19% din voturi obținute la alegerile din 2019 dacă vrea să rămână în funcție.
Mai la stânga, toți ochii vor fi ațintiți asupra Ilariei Salis – o activistă autointitulată antifascistă care este deținută în Ungaria din 2023, fiind acuzată că a participat la bătaia a trei militanți de extremă dreapta și că face parte dintr-o asociație criminală. Ea candidează acum pe platforma Stânga/Verzi.
Italienii vor putea vota până duminică seara târziu, când în alte părți ale Europei alegerile s-au încheiat deja.
Olandezii au votat joi, iar un sondaj la ieșirea de la urne a sugerat o cursă strânsă între o alianță stânga-verde, devansând la limită Partidul Libertății al populistului antiislam Geert Wilders. Prezența la vot estimată la 47% a fost cea mai mare din 1989 încoace, infirmând orice sugestie că alegătorii s-ar fi săturat de politică.
Alegătorii irlandezi și cehi s-au prezentat vineri la urne.
Slovacia, Letonia și Malta votează, de asemenea, sâmbătă, în timp ce cehii votează pentru a doua zi.
Mai multe partide cehe din diferite grupuri politice din Parlamentul European au format o listă comună de candidați ca un „cordon sanitar” pentru a contracara populiștii din partidul ANO al fostului prim-ministru Andrej Babis.
Germania se numără printre țările UE care votează duminică, iar cele mai recente sondaje indică faptul că partidul de centru-dreapta CDU/CSU ar putea să devanseze Partidul Social-Democrat al cancelarului Olaf Scholz. Partidul său se luptă pentru locul al doilea cu partenerii de coaliție, Verzii și partidul de opoziție de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). AfD a fost implicată într-o serie de scandaluri recente legate de interferențe străine, spionaj și acuzații de nazism.
În Franța, care are al doilea cel mai mare număr de eurodeputați în parlament după Germania, partidul Renașterea al președintelui Emmanuel Macron se luptă, de asemenea, pentru locul al doilea cu un partid socialist în revenire sub conducerea candidatului principal Raphaël Glucksmann.
Ambele partide se află în urma Adunării Naționale (Rassemblement National, fostul Front Național) a lui Marine Le Pen, care se situează în mod constant peste 30% în sondaje.
Făcând apel la o prezență ridicată la vot într-un interviu televizat în penultima zi de campanie, Emmanuel Macron a avertizat că „Europa nu a fost niciodată atât de amenințată” de valul de dreapta.
Alți lideri au adoptat un ton la fel de urgent înainte de votul pentru UE.
Premierul slovac Robert Fico, care se recuperează după tentativa de asasinat de luna trecută, a revenit pe scena politică săptămâna aceasta cu un atac bine sincronizat la adresa opoziției liberale din Slovacia, a „presei antiguvernamentale” și a ONG-urilor finanțate din străinătate, despre care a spus că au creat un climat de ură și intoleranță care a făcut posibil atacul a cărui victimă a fost.
Viktor Orban din Ungaria – care a fost cel mai vocal opozant al sprijinului UE pentru Ucraina – a avertizat că Europa a ajuns la un punct de dincolo de care nu se poate reveni în ceea ce privește împiedicarea conflictului să se extindă dincolo de granițele Ucrainei și a atacat ceea ce a numit „psihoza de război” a UE.
Secțiile de votare din Italia vor fi ultimele care se vor închide duminică, la ora locală 23:00 (00:00, ora României).
O estimare, care combină primele rezultate provizorii din unele state membre ale UE cu estimări pentru restul, va fi publicată imediat după aceea.