Președintele francez Emmanuel Macron riscă să își piardă majoritatea în parlamentul de la Paris după un prim tur de scrutin legislativ în care s-a lovit de opoziția puternică a forțelor de stânga.

Potrivit rezultatelor oficiale preliminare, alianța Nupes (Noua Uniune populară ecologică și socială) formată de stângistul radical Jean-Luc Mélenchon împreună cu socialiștii, ecologiștii și comuniștii a obținut 25,66%, puțin sub scorul coaliției prezidențiale Ensemble! (Împreună), care a adunat 25,75%.

Pe al treilea loc în primul tur de scrutin s-a clasat Rassemblement national (RN – Adunarea Națională), gruparea de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen, care a obținut 18,67% în primul tur de duminică.

Pentru că alegerile franceze sunt organizate pe baza unui sistem uninominal în două tururi, scorul strâns nu se va reflecta proporțional în numărul de mandate din legislativ.

De fapt, un sondaj Ifop sugerează că coaliția prezidențială va obține după al doilea tur de duminica viitoare între 275 și 305 locuri. Un alt sondaj realizat de Ipsos pentru France Télévisions estimează că Ensemble! ar putea obține ceva mai puține mandate, undeva între 255 și 295. Aceleași sondaje estimează că Nupes ar putea câștiga între 150 și 205 de mandate, scrie Le Monde.

Este, prin urmare, foarte posibil ca blocul politic al lui Macron să nu obțină majoritatea de 289 de mandate în legislativ.

Macron a câștigat un al doilea mandat prezidențial în aprilie, dar fără o majoritate în parlament el va avea dificultăți în tentativa de a-și impune reformele promise.

Printre altele, el intenționează să crească treptat vârsta de pensionare de la 62 la 65 de ani, în timp ce principalul său rival, Mélenchon, promite să o reducă la 60 de ani.

Absenteism masiv

Prezența la vot a fost cea mai scăzută din istoria modernă a Franței – 47,5%, în primul rând un semn al dezamăgirii electoratului, vizibilă și la prezidențialele din aprilie. Mulți alegători au decis însă să profite de vremea însorită din întreaga Franță, pentru a-și petrece altfel duminica.

Campania electorală nu a reușit nici ea să incite alegătorii, aparent neîncrezători în promisiunile politicienilor.

Mélenchon a fost însă o excepție din acest punct de vedere, observă BBC. Stângistul radical și-a început campania imediat după alegerile prezidențiale din aprilie – când s-a aflat aproape de a intra în al doilea tur – propunând alegătorilor o alianță ce l-ar putea impune în postul de prim-ministru, deci într-o coabitare dificilă cu președintele Macron.

Simpla organizare a coaliției – în care i s-au alăturat socialiștii și comuniștii altădată reticenți, a fost o victorie.

Pe lângă reducerea vârstei de pensionare, Nupes promite să înghețe prețurile la 100 de produse de bază și să creeze un milion de locuri de muncă.

Duminică seară, Mélenchon s-a grăbit să anunțe că și-a atins cel puțin parțial obiectivul. „La finalul primului tur, adevărul este că partidul prezidențial este învins și înfrânt”, a spus liderul stângii.

El a făcut apel la alegători să se prezinte în forță duminica viitoare„pentru a respinge definitiv politicile dezastruoase ale majorității lui Macron”.

Le Monde scrie că în al doilea tur, alianța stângii s-ar putea lovi însă de o coalizare a alegătorilor de dreapta.

„Valorile Franței sunt în pericol”

Coaliția prezidențială se află în dificultate. Macron și-a petrecut săptămânile care au trecut de la câștigarea celui de-al doilea mandat pentru a construi un nou guvern, sub conducerea lui Elisabeth Borne.

În acest timp, Franța a continuat să se confrunte cu o inflație în creștere, care afectează în mod direct viețile oamenilor.

Borne a declarat după scrutin că guvernul are la dispoziție o săptămână pentru a convinge alegătorii și pentru a obține majoritatea necesară. Și că partidul ei este singurul care poate obține această majoritate.

Nu au lipsit atacurile la adresa „extremelor”. Cu referire la invazia Rusiei din Ucraina și la poziția anti-NATO a lui Mélenchon, ea a declarat, de asemenea, că francezii „nu pot risca instabilitatea”. „Valorile Franței sunt în pericol. Numai noi avem un proiect de coerență și responsabilitate”, a mai spus ea.

În ultima săptămână, Macron și miniștrii săi și-au intensificat campania, avertizând că Mélenchon este periculos și un extremist care ar ucide Uniunea Europeană, „s-ar alia cu Rusia” și ar contribui la „dezordinea mondială”.

Deocamdată, Borne și alți membri ai guvernului trebuie să își câștige mandatele parlamentare, pentru a rămâne în guvern.

Este neclar dacă toți vor reuși. Fostul ministru al educației al lui Macron, Jean-Michel Blanquer, a fost o victimă încă din primul tur.

Doi miniștri actuali se află, de asemenea, în situații dificile. Ministrul mediului, Amélie de Montchalin, și ministrul afacerilor europene, Clément Beaune, s-au clasat în urma candidaților Nupes în cursele lor electorale. Dacă nu vor câștiga turul de scrutin de duminica viitoare, ei își vor pierde locul în guvern.

În cazul în care va rămâne fără majoritate, blocul prezidențial s-ar putea baza, ocazional, pe voturile dreptei tradiționale.

Les Républicains – Republicanii, care au avut un scor lamentabil la prezidențiale, au adunat în primul tur al legislativelor 11,31%, clasându-se pe locul al patrulea. Proiecțiile Ipsos/Sopra Steria îi creditează cu 50-80 de mandate în parlament.

Extrema dreaptă va avea mai mulți parlamentari

Extrema dreaptă nu a reușit să profite cu adevărat de succesul lui Le Pen în alegerile prezidențiale, unde aceasta a obținut peste 40% în turul al doilea.

Cu toate acestea, votul de duminică va genera o creștere a numărului de parlamentari RN, iar Le Pen s-a declarat mulțumită de rezultate.

RN are în prezent doar opt mandate în parlament, insuficiente pentru formarea unui grup parlamentar.

Acest lucru s-ar putea schimba duminica viitoare, când sondajele spun că gruparea lui Le Pen ar putea câștiga între 20 și 45 de mandate.

În schimb, celălalt jucător important al dreptei extreme, Éric Zemmour, a fost eliminat încă din primul tur de duminică, completând astfel scorul prost al partidului său, Reconquête, care a obținut doar 4,25% din voturi. O nouă lovitură după rezultatul slab de la prezidențialele din aprilie.

 
 

Urmărește-ne pe Google News