Marine Le Pen a anunțat miercuri că, odată ce războiul dintre Rusia și Ucraina se va încheia, ea va propune legături mai strânse între NATO și Moscova și va retrage Franța din comandamentul integrat al alianței militare.
„De îndată ce războiul ruso-ucrainean se va încheia și va fi soluționat printr-un tratat de pace, voi cere punerea în aplicare a unei apropieri strategice între NATO și Rusia”, a declarat ea în cadrul unei conferințe de presă menite să explice presei internaționale liniile ei de politică externă, înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 24 aprilie.
Candidata extremei-drepte nu a explicat cum îi va convinge pe ceilalți membri NATO, care sunt, în marea lor majoritate, poziționați alături de Ucraina, de necesitatea unei apropieri față de Moscova.
Le Pen, creditată cu a doua șansă în alegeri, potrivit sondajelor de opinie, a încercat să se delimiteze de relația anterioară cu Vladimir Putin, relație care i-a adus critici din partea contracandidatului său și favoritul pentru un nou mandat prezidențial, Emmanuel Macron.
Ea a insistat că orice discuție despre faptul că ar fi trădat interesele franceze sau că i-ar fi îndatorată lui Putin este „inexactă și deosebit de nedreaptă”, scrie Le Monde.
În timp ce vorbea, o protestatară s-a ridicat în picioare ținând în mână o fotografie cu ea alături de Putin, fotografie realizată în 2017. Protestatara a fost scoasă din sală în mod brutal de către agenții de securitate.
Misiunea lui Le Pen de a se delimita de declarațiile și pozițiile anterioare nu este una simplă. În 2014, partidul lui Le Pen – pe atunci numit Frontul Național – a împrumutat 9 milioane de euro de la o bancă ruso-cehă pentru campaniile electorale locale.
Întrebată despre acest împrumut, Le Pen a explicat că îl rambursează. Întrebată din nou, mai târziu, despre un posibil conflict de interese, ea a spus: „Cum este aceasta o legătură specială? Ce obligație am eu, în afară de a-i da banii înapoi?”
Relația cu Putin reprezintă și ea mai mult decât o fotografie. În urmă cu cinci ani, când s-a confruntat pentru prima oară cu Macron în alegerile prezidențiale, Le Pen a fost primită la Kremlin de președintele Rusiei. În acel moment, Le Pen declara cu admirație că împărtășește aceleași valori cu cele ale lui Putin și că o „nouă ordine mondială” se conturează, cu liderul de la Kremlin, Donald Trump și cu ea la cârmă.
De la izbucnirea războiului, ea a schimbat parțial tactica față de Rusia, condamnând invazia Ucrainei. În privința relațiilor apropiate cu Moscova, ea a spus că acestea ar împiedica Rusia să devină prea apropiată de China, un argument folosit și de Macron în trecut.
Dar la conferința de presă, scrie Le Monde, Le Pen nu a menționat niciun moment Ucraina, victima invaziei rusești.
Aliații lui Macron au continuat să o atace în ultimele zile, observând că ea a evitat să condamne crimele atribuite Rusiei la Bucha și în alte orașe ale Ucrainei.
Retragerea din comandamentul NATO
La capitolul Apărare, Le Pen și-a reafirmat intenția de a repeta gestul Franței din 1966 și de a părăsi comandamentul militar integrat al NATO.
„Nu aș plasa trupele noastre nici sub un comandament integrat al NATO, nici sub un viitor comandament european”, a spus ea, adăugând că refuză orice „supunere în fața unui protectorat american”.
Ea a afirmat totuși că Franța va adera în continuare la articolul 5 al tratatului NATO, privind protecția reciprocă, un lucru pe care cu ceva timp în urmă nu îl susținea.
Atac la adresa Germaniei
Un loc special în atenția lui Le Pen l-a ocupat parteneriatul Franței cu Germania, care a stat la baza înființării Uniunii Europene.
Ea a spus că dorește să păstreze o relație strânsă cu Germania, dar a avertizat că există diferențe strategice între cele două puteri, ceea ce ar însemna stoparea unei serii de programe militare comune franco-germane, scrie France 24.
Lidera extremei drepte a criticat în special legăturile bilaterale strânse susținute de fosta cancelară Angela Merkel. „Aș continua reconcilierea fără să urmez modelul Macron-Merkel de orbire franceză față de Berlin”, a spus ea.
Le Pen a subliniat că va stopa și „sprijinul francez pentru cererea Germaniei de a obține un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU”. Și în ciuda faptului că cele două țări au dovedit că sunt în multe cazuri o forță în Europa, Le Pen a catalogat „motorul franco-german al UE” drept o „cvasi-ficțiune”.
Le Pen a încercat să clarifice „neînțelegerile” apărute în spațiul public și a asigurat că acuzațiile de germanofobie la adresa sa sunt eronate. Explicațiile sale nu par însă să fi convins Berlinul. Un titlul al revistei Der Spiegel după conferința de presă de miercuri anunța că „Le Pen atacă Germania”.
Un Frexit, dar cu mai multe cuvinte
Le Pen și-a prezentat pe scurt și viziunea privind UE. În vreme ce nu mai susține în mod deschis o ieșire din zona Euro și din blocul comunitar, multe din propunerile sale – reducerea contribuției financiare, renegocieri de tratate, stabilirea primatului legii franceze asupra celei comunitare – echivalează cel puțin parțial cu un Frexit.
„Nimeni nu este împotriva Europei. Noi vrem să reformăm UE din interior”, a spus ea miercuri. „Nu aș înceta să plătesc contribuția Franței la UE, dar vreau să o diminuez”, a completat ea. Le Monde scrie că Le Pen ar vrea ca Franța să plătească cu cinci miliarde de euro mai puțin la bugetul UE.
Atât reducerea contribuției, cât și renegocierea tratatelor ar plasa Parisul în contradicție directă cu blocul comunitar. Alte politici vizate de Le Pen – cum ar fi prioritatea cetățenilor francezi pentru accesul la piața muncii și locuințe sociale, contravin și ele tratatelor UE.
Implicit, Le Pen a făcut referire și la o posibilă ieșire din blocul comunitar. Ea a observat că previziunile francezilor potrivit cărora Brexitul se va dovedi „un cataclism pentru englezi” nu s-au adeverit.
„Britanicii au scăpat de birocrația de la Bruxelles, pe care nu au putut-o suporta niciodată, pentru a trece la un proiect ambițios al unei Britanii globale”, a spus ea.
Macron a avertizat anterior că modificările de tratate propuse de Le Pen și reducerea contribuțiilor bugetare ar însemna că Franța ar fi împinsă în afara UE. „Ea vrea să plece, dar nu îndrăznește să o spună”, a subliniat Macron, acuzându-și adversara că vrea să încheie o alianță specială cu dreapta din Ungaria și Polonia.
Strategii lui Macron au dat de înțeles că acest unghi de atac nu a fost suficient folosit înainte de primul tur al prezidențialelor, dar că acest lucru se va schimba acum, înainte de turul II.