Cu patru zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale franceze de duminică, 24 aprilie, Emmanuel Macron rămâne principalul favorit pentru o nouă victorie.
De fapt, distanța dintre el și Marine Le Pen a crescut cu două puncte procentuale, președintele fiind creditat cu 56% din intențiile de vot, iar candidata extremei drepte cu 44%, potrivit ultimului sondaj Ipsos-Sopra Steria publicat de Le Monde.
Și certitudinea votului în favoarea sa este foarte mare. În jur de 93% dintre alegătorii chestionați care s-au pronunțat pentru Macron au asigurat că opțiunea lor este cea definitivă. Aproximativ 89% dintre cei care s-au pronunțat pentru Le Pen au spus că nu își vor mai schimba opinia.
Cu toate acestea, scrie Le Monde, situația nu este neapărat simplă pentru Macron.
În primul rând, extrema dreaptă nu a fost niciodată atât de puternică. Cei trei candidați ai săi (Marine Le Pen, Eric Zemmour și Nicolas Dupont-Aignan) au adunat peste 32% din voturi în primul tur.
Apoi, candidata Rassemblement National – Adunarea Națională (RN) nu a fost niciodată la un nivel atât de înalt în sondajele de opinie înainte de runda finală.
În urmă cu cinci ani, Le Pen era creditată cu 41% din intențiile de vot. În cele din urmă, după o dezbatere dezastruoasă, ea a obținut doar 33,9% din voturi în turul II.
Un alt risc pentru președintele Macron este acela de a fi reales „în lipsă de ceva mai bun” și să câștige doar pentru că alegătorii se mobilizează împotriva lui Le Pen și a extremei drepte, fără a adera însă la proiectul macronist.
Această ultimă analiză este una dintre cele mai solide. Eșantionul utilizat este unul mare – de 12.706 persoane.
Iar intențiile de vot sunt calculate pe baza respondenților care sunt „siguri că vor vota și și-au exprimat intenția de a vota”, adică 7.563 de oameni.
Prin urmare, marja de eroare este foarte mică (plus sau minus 1,1 puncte). Un lucru important: sondajul a fost realizat între 15 și 18 aprilie, deci înainte de dezbaterea televizată a celor doi candidați, care va avea loc în această seară și s-ar putea dovedi importantă.
Macron îi curtează pe alegătorii de stânga
Macron a intrat în campanie cu mare întârziere, cu o săptămână înainte de primul tur de scrutin, într-un moment în care Marine Le Pen îi sufla în ceafă în sondajele de opinie.
După ce a câștigat prima rundă, președintele și-a ajustat discursul, în încercarea de a atrage electoratul rămas orfan – în special stânga care l-a votat pe Jean-Luc Mélenchon.
Macron a făcut mai multe deplasări electorale, întâlnindu-se cu francezii din zone care nu îi sunt neapărat favorabile, inclusiv în bastioanele lui Le Pen din Pas-de-Calais sau în Marsilia care a votat în mare parte pentru Mélenchon, reprezentantul stângii radicale.
Președintele a ales să trimită mai multe semnale către alegătorii de stânga și către ecologiști.
În timpul discursului său din Marsilia, din 16 aprilie, a vorbit ca Jean-Luc Mélenchon despre „planificare ecologică” și chiar despre „viitorul în comun”, numele programului partidului La France Insoumise – Franța Nesupusă.
Macron a încercat astfel să atragă un electorat de stânga dezamăgit de primul său mandat de cinci ani.
Nici nu ar avea de ales. El a adunat mare parte din votul de centru-dreapta înainte de primul tur, în special datorită unor propuneri precum creșterea vârstei de pensionare și a altor măsuri economice. Voturile de care are nevoie acum pentru a câștiga se află în mare parte la stânga.
În același timp, Macron a atacat-o frecvent pe Le Pen, subliniind problemele programului acesteia. El a asociat-o constant cu tabăra politică a extremei-drepte, încercând astfel să combată strategia de de-radicalizare a candidatei.
Obiectivul președintelui este evident, scrie Le Monde: să mobilizeze electoratul republican încă o dată împotriva a ceea ce el numește pericolul naționalismului.
Împotriva lui Le Pen, împotriva lui Macron
Sondajul sugerează că strategia sa ar putea avea succes. În jur de 36% dintre alegătorii lui Mélenchon din turul întâi vor să-l voteze pe Macron în turul II – cu opt puncte procentuale mai mulți decât acum două săptămâni.
La fel, 66% dintre cei care au votat pentru ecologistul Yannick Jadot vor să îl voteze pe actualul președinte.
Trebuie observat însă că 45% dintre alegătorii stângii radicale intenționează să se abțină în turul II, iar 19% dintre ei vor să voteze pentru Le Pen.
Sondajul arată în același timp o lipsă de entuziasm față de proiectul lui Macron sau chiar o anumită resemnare.
Întrebați cu privire la motivele votului, 36% dintre alegătorii lui Emmanuel Macron au spus că îl preferă pe președintele în exercițiu „pentru că au încredere în el”, iar 25% pentru că este „cel mai apropiat candidat de ideile lor”.
Însă nu mai puțin de 39% au sus că îl votează pe Macron pentru „a bloca drumul celuilalt candidat”. Principala motivație este, așadar, votul împotriva lui Marine Le Pen.
Însă un mecanism similar funcționează și în favoarea candidatei RN, întrucât 38% dintre alegătorii ei din turul doi o aleg pentru a-i bloca drumul lui Macron.
Pe de altă parte, 42% dintre alegătorii lui Le Pen votează pentru candidata lor pentru că este cea mai apropiată de ideile lor, iar 20% pentru că au încredere în ea.
O altă problemă a lui Macron este aceea că pare să fie deconectat de unele dintre preocupările francezilor.
Astfel, președintele în exercițiu este perceput ca fiind mai puțin capabil să înțeleagă problemele cetățenilor. În jur de 25% dintre cei chestionați cred că președintele îi înțelege, față de 46% pentru Marine Le Pen.
De asemenea doar 41% dintre cei chestionați cred că Macron este dispus să schimbe lucrurile în țară, față de 63% care cred că Le Pen ar face asta.
Macron compensează aceste handicapuri o imagine prezidențiabilă mai puternică – 64% dintre respondenți cred că el are stofă de președinte, față de 39% pentru dna Le Pen.
De asemenea, 62% cred că Macron este capabil să gestioneze o criză gravă (față de 34% pentru Le Pen) și 61% cred că actualul șef al statului oferă o imagine bună a Franței în străinătate (față de doar 26% pentru candidata RN).
Absenteism ridicat
Senzația de resemnare și oboseală simțită de mulți alegători, vizibilă în primul tur de scrutin, este confirmată și de acest sondaj.
Astfel, 79% dintre cei chestionați s-au declarat interesați de campanie, cu 6 puncte procentuale mai puțin decât în urmă cu cinci ani.
Frustrarea alegătorilor se reflectă și în dorința lor de a câștiga.
Ca în 2017, 43% dintre respondenți doresc victoria lui Macron, în vreme ce 33% doresc victoria lui Marine Le Pen (cu cinci puncte procentuale mai mult decât în urmă cu cinci ani).
Însă 24% dintre cei chestionați nu doresc victoria niciunuia dintre ei. Mai bine de jumătate dintre alegătorii lui Mélenchon îi resping atât pe Macron, cât și pe Le Pen.
Consecința logică a acestei situații va fi cel mai probabil absenteismul ridicat. Numărul celor care se declară „siguri” și „aproape siguri” că vor merge la vot pe 24 aprilie este de 79%, cu 5 puncte procentuale mai mic decât în 2017.
Cei mai puțin convinși că vor vota tinerii sub 35 de ani, muncitorii și votanții lui Jean-Luc Mélenchon.
Toți aceștia sunt francezi cărora Emmanuel Macron ar trebui să li se adreseze cu prioritate dacă vrea să fie reales pe 24 aprilie, scrie Le Monde.