ComenteazăPartidul Noua Democrație (ND), al premierului grec Kyriakos Mitsotakis, a obținut o victorie zdrobitoare la alegerile legislative de duminică, dar în lipsa unei majorități în parlament, șeful guvernului și aliații săi au indicat deja că se îndreaptă spre un nou scrutin, pentru a clarifica situația.
Numărătoarea oficială a voturilor arată că gruparea conservatoare aflată la guvernare a obținut 40,79% din voturi și 146 de mandate, cu cinci mai puține decât ar fi avut nevoie pentru a deține controlul în legislativul cu 300 de locuri, potrivit To Vima.
Rivalii de stânga de la Syriza au suferit o înfrângere dramatică, adunând doar 20,07% și 71 de mandate. În parlament au mai intrat Partidul Socialist (PASOK) cu 11,46%, comuniștii (KKE) cu 7,2% și gruparea dreptei naționaliste, Soluția Greacă – 4,45%.
În ciuda scorului mare reușit de conservatori și a diferenței de 20 de puncte procentuale față de rivalii lor, noul sistem electoral de reprezentare proporțională nu le oferă totuși majoritatea.
Luni, președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, îi va oferi lui Mitsotakis un mandat pentru a explora opțiunile de formare a unei coaliții. Apropiații au declarat însă că premierul ar prefera o repetare a scrutinului, rezultatul de duminică întărindu-i opinia că un guvern cu un singur partid este „mai mult decât posibil”.
A sugerat-o chiar șeful guvernului. „Fără îndoială, cutremurul politic care a avut loc astăzi ne cheamă pe toți să accelerăm procesul pentru o soluție guvernamentală definitivă, astfel încât țara noastră să poată avea o mână experimentată la cârma ei cât mai curând posibil”, a spus el, potrivit Associated Press.
Iar un ministru al guvernului său a declarat-o direct: „Am spus că vrem să guvernăm în mod categoric, pentru că asta ar asigura stabilitatea și calea de urmat. Așa că avem dreptul să cerem asta poporului grec la următoarele alegeri”, a declarat și ministrul ordinii publice, Takis Theodorikakos, la scurt timp după închiderea urnelor.
Dacă va repeta scorul electoral la următorul scrutin de la începutul verii, Noua Democrație are toate șansele să obțină o majoritate uriașă.
Și asta pentru că scrutinul se va desfășura în conformitate cu vechiul sistem electoral, care acordă zeci de mandate bonus partidului câștigător, facilitându-i astfel formarea unui guvern pe cont propriu.
Catastrofa feroviară și problema inflației nu au tras în jos guvernul
Mitsotakis, un fost director bancar cu studii la Harvard, membru al unei dinastii politice importante în Grecia, a câștigat inițial alegerile în 2019, promițând reforme economice și reduceri de taxe, stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă.
Economia greacă a înregistrat o creştere peste media UE în ultimul an. Șomajul a scăzut și el. De asemenea, Grecia a ieşit anul trecut din mecanismul de supraveghere impus de creditorii săi internaţionali cu 12 ani în urmă, un semn al reabilitării economice.
Dar guvernul nu a reușit să stăvilească inflația, iar mulți tineri au continuat să se plângă de șomaj și de lipsa de oportunități. Opoziția de stânga a subliniat și ea că „economia lui Mitsotakis” funcţionează doar pentru „cei puţini şi puternici”, şi nu pentru majoritatea populaţiei.
Avansul constant de care s-a bucurat Mitsotakis în sondajele de opinie în perioada premergătoare alegerilor a părut să scadă în urma dezastrului feroviar din 28 februarie, în care au murit 57 de persoane.
Autoritățile au fost criticate pentru starea deficitară a infrastructurii feroviare, dar în cele din urmă, guvernul nu a fost pedepsit la urne. Analiștii au observat că furia populației a fost îndreptată mai degrabă către întreaga clasă politică.
La fel de lipsit de importanță pentru alegători pare să fi fost scandalul de anul trecut provocat de interceptările unor politicieni şi jurnalişti de către serviciile secrete – aflate sub controlul direct al lui Mitsotakis.
În cele din urmă, după cum arată harta electorală publicată de To Vima, Noua Democrație s-a impus în 58 din cele 59 de circumscripții electorale.
În campanie, Mitsotakis a promis că va reduce și mai mult taxele, va scădea șomajul – care se situează în jurul valorii de 11%, de la un maxim istoric de 30% în timpul crizei – și va stimula economia prin atragerea mai multor investiții străine directe.
Mottoul său a fost „stabilitate”, politicianul evocând turbulențele din perioada în care Syriza a fost la guvernare.
Grecii au ales stabilitate
Pentru principalul partid de opoziție, inițial optimist că va obține un rezultat mai bun decât sugerau sondajele, deznodământul a fost devastator.
„Rezultatul este excepțional de negativ pentru Syriza”, a admis fostul premier Alexis Tsipras, în primele declarații de după alegeri.
Un oficial de rang înalt al Syriza, Dimitris Papadimoulis, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat și el pentru televiziunea de stat ERT că rezultatul este foarte departe de obiectivele partidului și reprezintă un eșec.
„Cu toate acestea, ciclul electoral nu s-a încheiat încă”, a spus Tsipras, după ce l-a sunat pe Mitsotakis pentru a-l felicita.
„Nu ne permitem luxul de a avea timp. Trebuie să realizăm imediat toate schimbările necesare pentru a putea lupta în următoarea bătălie electorală crucială și finală în cele mai bune condiții posibile”, a adăugat șeful opoziției.
Performanța neașteptat de slabă a Syriza, scrie The Guardian, a părut să confirme ideea unor analiști cum că grecii au votat pur și simplu pentru stabilitate și pentru continuitatea cu actualul guvern.
Syriza promisese un model economic mai distributiv care să atenueze inegalitatea socială, dar analiștii au subliniat că alegătorii greci îl asimilează pe Tsipras cu polarizarea şi insecuritatea economică din timpul crizei financiare.
George Tzogopoulos, lector la Universitatea Democritus din Tracia, a evocat pentru Al Jazeera și o altă explicație, observând că tinerii sunt nemulțumiți de clasa politică în ansamblu și că au ales să nu voteze, influențând astfel decisiv rezultatul.
„Ceea ce s-a întâmplat este că nu s-au prezentat la vot, ci și-au exprimat furia prin demonstrații sau pe rețelele sociale”, a spus el. „Acesta este modul în care Noua Democrație a reușit să obțină un rezultat atât de impresionant”, a adăugat Tzogopoulos.
Prezența la vot a atins 60%, totuși, cu o rată de abținere mai mică decât era anticipat.
Scor bun pentru social-democrați și comuniști, eșec pentru Varoufakis
Partidul Pasok, altădată dominant în Grecia, dar depășit de Syriza în timpul crizei financiare, a avut parte de un rezultat bun, clasându-se pe locul al treilea duminică, cu puțin sub 12%.
Liderii social-democrați speră acum că sunt pe cale de a înlocui Syriza, pentru a redeveni principalul partid de centru-stânga al țării.
Este probabil ca PASOK să se afle în centrul oricărei discuții pentru formarea unei coaliții, dar orice negociere va fi dificilă.
Liderul partidului, Nikos Androulakis, are o relație proastă cu Mitsotakis, pe care îl acuză că a mușamalizat scandal interceptărilor telefonice. Asta în condițiile în care una dintre țintele interceptărilor a fost chiar Androulakis.
Relația sa cu Tsipras – pe care l-a acuzat că a încercat să racoleze votanți ai PASOK – este, de asemenea, dificilă.
Un alt rezultat notabil este cel al KKE, partidul comunist, care a adunat 7,2% din voturi și a obținut un scor deosebit de bun în centrele urbane. Oficialii partidului au apreciat rezultatul ca fiind o dovadă a capacității partidului de a se opune cu fermitate politicilor „neoliberale” ale guvernului.
În schimb, fostul ministru de finanțe Yanis Varoufakis, a înregistrat un eșec usturător. Partidul său, MeRA 25, a adunat doar 2,6%, sub pragul necesar pentru a intra în parlament.