ComenteazăMinisterul Afacerilor Externe consideră că succesul partidului condus de Maia Sandu în alegerile parlamentare din Republica Moldova se datorează și „acțiunilor pe care diplomația română le-a desfășurat”, potrivit unui comunicat citat de Ziare.com.
„Multe dintre acțiunile noastre nu au un caracter public, tocmai pentru ca devoalarea unor pași și a unor realizări de etapă, de nivel tactic, să nu pună sub semnul întrebării atingerea unor obiective strategice. Mai mult, nu dorim să transformăm România într-o țintă predilectă în dezbaterea politică din Republica Moldova. Comentariile, inclusiv recente, ale unor observatori că nu avem o politică clară în aceea ce privește Republica Moldova sau că Maia Sandu nu a fost sprijinită sunt pur și simplu eronate”, arată MAE.
Printre măsurile enumerate de MAE se află sprijinul financiar, în echipamente medicale și vaccinuri, finalizarea gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău, dar și sprijinul public pentru Maia Sandu și agenda sa reformatoare.
Marius Ghincea, cadru universitar la Johns Hopkins School of Advanced International Studies și cercetător la European University Institute, spune însă într-o postare pe pagina de Facebook că „răspunsul de lemn al MAE încearcă doar să obtureze realitatea”.
„România a refuzat activ să o sprijine pe Maia Sandu și a făcut-o doar atunci când nu mai avea vreo altă alternativă. A făcut-o doar când toți caii de bătaie ai României în Moldova au fost decimați”, spune el.
„Ani de zile în care Maiei Sandu i se refuza orice primire oficială la București”
Ghincea subliniază în continuare că timp de ani, Maiei Sandu „i se refuza persistent orice primire oficială la București”.
„Vorbim de opoziție activă față de agenda reformistă a mișcării conduse de aceasta și un sprijin și mai activ pentru oligarhia lui Plahotniuc. Vorbim de acțiuni subversive de subminare și discreditare a PAS și a Maiei Sandu de oameni cu loialități dubioase și care au fost ani la rând portavoci ale lui Plahotniuc în București și la Bruxelles”, spune el.
„Da, strategia Bucureștiului s-a schimbat și a avut loc o îmbrățișare a Maiei Sandu, deși nici asta completă, dacă ne uităm la ce spuneau până acum câteva zile «intelectualii» de serviciu ai politicii externe românești. Dar asta abia după ce orice altă alternativă a dispărut. Bucureștiul a fost constrâns de împrejurări să o îmbrățișeze pe Maia Sandu. Nimeni nu a răspuns pentru acțiunile anterioare”, spune Ghincea.
Numeroase critici pentru politica Bucureștiului
Critici similare au fost formulate de mai mulți comentatori din România și Republica Moldova.
Într-un interviu pentru Libertatea, activistul civic de la Chișinău Vitalie Sprînceană a observat și el acțiunile simbolice și cu impact real ale României din ultimul an, care au adunat simpatie românească inclusiv de la oameni care nu au o platformă pro-București.
El a subliniat însă că România are obiceiul de a face gesturi bune, dar de a investi în mișcări și oameni dubioși de la Chișinău, care vorbesc în numele ei.
„E un paradox că reprezentanții României în Republica Moldova, și nu mă refer la ambasadori, dar la diversele mișcări și publicații care primesc sprijin din partea guvernului României, sunt tot felul de fițuici ultranaționaliste, personaje dubioase”, a spus Sprînceană.
„Partea proastă este că Bucureștiul are tradiția de a susține forțe politice dubioase. Și nu vorbesc doar despre partidulețele unioniste, dar și despre sprijinul real pe care PSD-ul l-a dat Partidului Democrat al lui Plahotniuc și diversele legături prin care România a contribuit la consolidarea regimului oligarhic decât la erodarea lui. Și România are de pierdut făcând aceste gesturi”, a mai spus el.
Tot despre Plahotniuc a vorbit și fostul ministru de externe din guvernul Maiei Sandu, Nicu Popescu, întrebat ce ar trebui să facă România pentru a susține Chișinău.
„Singura modalitate de a ancora Republica Moldova în Europa este prin acțiuni, și nu prin declarații. Asta este principala prismă prin care eu aș privi evoluțiile politice din Republica Moldova: ce fac unii actori politici sau alții pentru a apropia sau a îndepărta Republica Moldova de spațiul european, inclusiv de România.
Acest test a fost picat de nenumărate ori de Plahotniuc, un lider politic care ar fi fost complet inacceptabil pentru societatea românească, pentru clasa politică românească”, a spus Popescu pentru Libertatea.
Despre lipsa de sprijin de la București a scris și Sorin Ioniță, expert al think-tank-ului EFOR.
„În ultimul an Maia Sandu s-a profilat prin rezultate ca cel mai performant politician român al generaţiei sale, dacă faci raportul rezultate supra resurse avute la dispoziţie şi mediu ostil. De unde anii trecuţi nu prea era băgată în seamă la Bucureşti, de azi noapte şefii noştri de partid caută febril câte o poză cu ea între două uşi; parcă văd că încep să facă cărare la Chişinău pentru a se lipi şi de ei ceva din aura victoriei”, a scris el pe platforma Contributors.
Și Dacian Cioloș, liderul grupului Renew din Parlamentul European, a subliniat că Maia Sandu a câștigat alegerile împotriva unor adversari printre care s-au numărat și mulți politicieni care s-au bucurat uneori de nepermis de multă trecere pe la București.
„România nu are de ce să se mândrească cu succesul Maiei Sandu”, a scris Cioloș, într-un editorial pentru Digi24.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!