Cea mai slabă prezență la vot la alegerile parlamentare după Revoluție

Camera Deputaților:

• PSD – 30,5%
• PNL – 29%
• USR-PLUS – 16%
• UDMR – 5,7%
• AUR – 5,2%
• Pro România – 5 %
• PMP – 5 %

Senat:

• PSD – 30,6%
• PNL – 29,10%
• USR-PLUS – 16,4 %
• UDMR – 5,7%
• Pro România – 5%
• PMP – 5 %

Noul live-text este aici.

Vezi cum au reacționat liderii partidelor după apariția primelor exit-poll-uri

La ora 21:00, AEP a comunicat că prezența la vot a fost de 31,84%. Este cea mai slabă prezență după Revoluție, la alegerile parlamentare.

Mai precis, 5.793.135 de persoane au votat la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților.

Cum arată datele prezenței la vot la parlamentare după Revoluția din 1989:

• 1992 – 76.29 %
• 1996 – 76.01 %
• 2000 – 65,31 %
• 2004 – 58.51 %
• 2008 – 39.20 %
• 2012 – 41,76 %
• 2016 – 39,39 %

Județul Mehedinți conduce în topul prezenței la vot, cu 41,97, potrivit datelor furnizate de AEP, urmat de Olt (37,09%), Teleorman (37,08%) și Gorj (36,59%).

Județul cu cea mai scăzută prezență la urne este Vaslui (23,14%), urmat de Ialomița (25,71%), Iași (26,18%) și Tulcea (27,22%).

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

31,11% dintre români au votat până la ora 20:00, adică 5.659.852 de persoane.

Comparativ cu 2016, este o scădere de 7,54%. Practic, au votat cu 1.399.899 milioane de oameni mai puțin decât acum patru ani.

În București, au votat cu 10% mai puțini oameni, comparativ cu 2016. Mai precis, la urne s-au prezentat 30,2%, față de 40,24% în 2016.

Alexandra Furnea, supraviețuitoare a incendiului din Colectiv, din 30 octombrie 2015, a făcut un apel emoționant ca lumea să iasă și să voteze.

„Vă rog. Vă rog să cumpăniți cu înțelepciune și, dacă puteți, să luați destinul României în mâini. Puneți-vă mască (măști) și mănuși, apoi mergeți și arătați-le că nu suntem ai lor, ci ai noștri. Ne aparținem și ne pasă de țara aceasta și de viitorul ei – al nostru”, a transmis Alexandra Furnea pe Facebook.

„Haideți să încercăm să construim un alt «după», un «de acum încolo» în care astfel de răni nu vor mai brăzda niciun corp”, a scris Furnea, care a atașat o imagine făcută după incendiul din Colectiv, „nu ca o formă de șantaj emoțional, ci ca un simbol însângerat a ceea ce a fost România până acum”.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Conform datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, primele trei județe în topul prezenței la vot la ora 19:00 sunt Mehedinți (40,55%), Teleorman (36,07) și Olt (36,04).

La polul opus, județele cu cea mai scăzută prezență la urne sunt Vaslui (22,41%), Ialomița (24,78%) și Iași (25,14).

La ora 19:00, Bucureștiul avea o prezență la vot de 28,68%, cu 9 procente mai puțin decât în 2016.

Prezența la urne a ajuns la 29,8%, adică 5.421.794 de oameni au votat până acum.

Absenteismul la urne față de 2016 crește, raportat la datele de la ora 18:00. Astfel, față de alegerile parlamentare din 2016, acum este o scădere de 7,13%. Concret, au votat cu 1.323.779 persoane mai puțin decât în urmă cu patru ani.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a declarat că până la ora 18:00 s-au înregistrat 188 de sesizări privind contravenţii sau infracţiuni electorale. Dintre acestea, 57 nu s-au confirmat.

Totodată, la o secţie de votare din Alba, s-a dispus înlocuirea preşedintelui biroului electoral, după ce acesta a primit rezultat pozitiv la testul de coronavirus, potrivit MAI.

Prezența la urne este de 27,92%, adică 5.079.908 de persoane au votat până la această oră.

Comparativ cu 2016, este o scădere de 6,47%. Practic, au votat cu 1,2 milioane de oameni mai puțin decât acum patru ani.

Capitala are o prezență la vot de 26,77%, cu un procent sub media la nivel național.

„Dragi români, nu trebuie să repetăm greșeala din 2016, atunci când peste 60% dintre cetățenii cu drept de vot nu au participat la alegeri”, a scris președintele PNL pe Facebook.

În București, prezența la urne la ora 17:00 a fost de 24,48%.

Prezența la vot la această oră este de 25.30%, cu aproape cinci procente mai mică decât la alegerile parlamentare de acum patru ani, când până la ora 17.00 votaseră 30,75% dintre alegători.

Altfel spus, acum, au votat cu peste un milion mai puțini români decât la precedentul scrutin legislativ.

Mediul urban conduce cu 328.000 de voturi peste rural. Totodată, s-a păstrat aceeași tendință privind ritmul sosirii alegătorilor la urne. Aproximativ 520.000 de oameni au mai votat în aceste 60 de minute.

În două secții de votare din județul Olt prezența la urne a fost de peste 100%. De asemenea, într-o secție de votare din județul Mehedinți la ora 12 procentul de participare la vot era tot de peste 100%, potrivit site-ului Autorității Electorale Permanente.

La ora 16.00, prezența la vot a ajuns la 22,43%. Față de ora precentă, au mai votat alți 515.00 de români, adică se menține tendința din ultimele ore.

Totodată, la alegerile locale din septembrie, organizate tot în criza COVID, în cele nouă ore de la deschiderea secțiilor votaseră 30,94%, adică cu 1.581.650 mai mulți decât acum.

În parte a doua a unui interviu acordat Libertatea, ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, vorbește despre numărul tot mai mare de români de pe piața muncii din Germania, dar și despre necesitatea unei rețele consulare extinse, care să-i ajute pe muncitorii sezonieri în problemele pe care le au în țară. Și, cu atât mai mult, în dorința de a vota, fără a aștepta cu orele la o coadă de mii de persoane.

Citește interviul aici

La ora 15.00, prezența la vot din țară a ajuns la 19,60 %. Au votat în ultima oră alți 515.000 de români.

La locale, în urmă cu trei luni, prezența la vot a fost și mai ridicată, respectiv de 27,38%, adică cu aproape 8 procente mai mult.

La ora 14, trendul privind prezența la vot în țară s-a păstrat. Față de alegerile parlamentare din 2016, prezența la vot este cu aproape patru procente mai scăzută.

La ora 14.00, au votat 16,77%, iar în urmă cu patru ani au votat 20,23%, la aceeași oră. Asta înseamnă că au votat cu 643.000 de oameni mai puțin.

În ceea ce privește diaspora, la ora 14.00 au votat deja 153.967 de români, adică cu peste 47.000 mai mulți decât totalul din 2016.

În Gijon, Spania, prima zi de alegeri s-a încheiat cu cântec, la propriu. Doi dintre membrii secției de votare au interpretat un colind la ușa secției, scrie, pe Facebook, Ambasada României în Spania.

În primele șase ore, au votat 13,85% dintre alegători, respectiv 2.519.896 de alegători.

Prezența este aproape cu trei procente mai scăzute decât în urmă cu patru ani. La alegerile parlamentare din 2016, au votat, tot până la ora 13.00, 16,62% dintre alegători. Totodată, în urmă cu trei luni, adică la localele din septembrie, la aceeași oră, scorul era mult mai mare – 19,84%.

Interesul pentru alegerile parlamentare este scăzut și în București. După șase ore de vot, prezența este de 13,83%. În 2016, acest procent se ridica la 17,05% în București.

Acum, cea mai mare prezență la vot a fost înregistrat, până la ora 13.00, în județele Mehedinți – 19,68%, Olt 17,66%, Teleorman – 17,59%, Dolj – 16,42% și Gorj – 16,35%.

Cele mai mici procente sunt în Vaslui – 10,36%, Maramureș – 11,08%, Bistrița-Năsăsud – 11,12%, Satu Mare – 11,23% și Arad – 11,28%.

După ce a votat la alegerile parlamentare de duminică, Mihai Şora a publicat, duminică, pe Facebook, o imagine în care se vede că spatele cărții sale de identitate este plin cu abțibilduri de precedentele scrutine la care a participat.

Dacă în țară mobilizarea este mult mai scăzută decât în urmă cu patru ani, în Diaspora nu este cazul. La ora 12.30, au votat deja mai mulți decât români din diaspora decât au votat în total la alegerile din 2016.

Mai exact, au votat peste 128.000 de români aflați în strănătate, în timp ce la scrutinul din 2016 au votat în total 106.038 de români.

După primele cinci ore de vot, prezența la vot este considerabil mai scăzută decât cea din urmă cu patru ani. Au votat 10,69% dintre alegători, respectiv 1.945.354, și-au exprimat opțiunea. Mediul urban conduce cu 260.000 de voturi peste rural.

Mobilizarea este mult mai scăzută și față de alegerile de acum trei luni, când la aceeași oră 15,69% dintre alegători au votat.

Doi membri ai unei secții de votare din București au aflat că au COVID-19 astăzi, după deschiderea urnelor. Aceștia au primit rezultatele unor teste efectuate anterior. Procesul de votare a fost suspendat temporar.

Prezența la vot la ora 11.00 rămâne mai scăzută decât la alegerile parlamentare din 2016. Astăzi, după primele patru ore, 7,68% dintre alegători au votat, respectiv cu 1% mai puțin decât la alegerile parlamentare din 2016.

În urmă cu patru ani, la aceeași oră, 8,62% dintre alegători și-au exprimat opțiunea în primele patru ore.

Mobilizarea este categoric mai mică decât cea de la alegerile locale din septembrie, când la ora 11.00 votaseră 11,53% dintre alegători. ică cu

Studenți români din Olanda se întreabă cum plicul a făcut o săptămână când a venit, iar la întors spre țară același plic cu votul nu a ajuns în două săptămâni!

Mobilizarea de pe grupurile tinerilor din diaspora, din Olanda în SUA și Marea Britanie, scoate la iveală date concrete ale felului în care s-au pierdut 14.000 de voturi prin corespondență, drept pe care ei spun că se străduiesc să le recupereze mergând duminică la cea mai apropiată secție, care pentru unii înseamnă restricții de COVID și un drum de zeci sau sute de kilometri.

Citește tot materialul aici

La ora 10.00, prezența la urne este mai scăzută decât la alegerile parlamentare de acum patru ani, dar și decât la alegerile locale de acum trei luni.

Totodată, mobilizarea pentru acest scrutin este considerabil mai scăzută față de cea pentru scrutinul din septembrie, când 7,24% dintre alegători își exprimaseră opțiunea după primele trei ore de vot.

Astăzi, în primele trei ore de la deschiderea urnelor, 904.647 au votat. Cea mai ridicată prezență este în continuare în județul Mehedinți, unde 7.03% dintre alegători au votat.

Mască de protecție, distanțare socială și dezinfectant pentru mâini. Votul de astăzi se desfășoară cu reguli sanitare stricte. Vezi o galerie foto dintr-o secție de votare:

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat din nou pe români să iasă la vot, spunând că este „șansa istorică de a alege un Parlament mai bun, care face legi bune pentru România”,

„Este extrem de important să mergem la vot. Alegerile realmente se ocupă de problemele românilor. Este însă extrem de important să mergem la vot. Alegerile nu se câștigă în sondaje, se câștigă la urne. Fiecare vot contează. Vă rog mergeți la vot”, a spus Iohannis, după ce a votat la Liceul Jean Monnet din București.

La alegerile locale din septembrie, 4,31% dintre români au votat în primele ore de la deschiderea urnelor. Acum, tot la ora 9.00, prezența la vot este de 2,78%.

Este o mobilizare mai scăzută decât la alegerile locale, însă puțin mai mare decât la parlamentarele de acum patru ani, când la ora 9.00 au votat 2,58% dintre alegători.

În total, 506.394 de români din cei peste 18 milioane cu drept de vot și-au exprimat opțiunea în primele două ore.

Cea mai ridicată prezență este în continuare în județele Mehedinți și Olt, respectiv 3,77% și 3,76%. Urmează Teleorman cu 3,62% și județul Ilfov, cu 3,37%.

La polul opus, cea mai scăzută prezență este în Covasna – 1,83%, Bistrița-Năsăud – 1,97% și Vaslui – tot 1,97%.

În București, în primele două ore de la deschiderea urnelor au votat 52.371 de oameni, respectiv 2,90%.

Premierul Ludovic Orban a declarat duminică dimineață, după ce a votat, că „este o zi decisivă pentru România”. El i-a îndemnat pe români să iasă la vot și i-a asigurat că măsurile de protecție sunt stricte, nefiind niciun pericol de contaminare, dacă regulile sunt respectate.

Mi-am exercitat dreptul de vot și am votat pentru dezvoltarea României, pentru o Românie dinamică, modernă, încrezătoare în forțele sale”, a spus Orban.

”Am votat pentru reforme substanțiale, pentru o orientare euro-atlantică clară a României. Îi asigur pe români că măsurile sanitare sunt respectate și nu există risc epidemiologic dacă măsurile sunt respectate”, a adăugat acesta.

„Nu se întâmplă în fiecare zi, puneți-vă pecetea pe soarta României pentru următorii 4 ani de zile”, a mai spus Orban.

El a amintit că românii, în special cei aflați în localitățile carantinate, au astăzi „libertate de mișcare, nu trebuie să dea declarație, trebuie doar să dea actul de identitate și să spună că votează”.

Președintele PSD i-a îndemnat pe români să meargă la vot, deoarece „este un vot crucial”.

„Am votat pentru ca românii să-și ia viața înapoi, pentru ca de mâine România să aibă un plan concret și specialiștii capabili pentru gestionaraa pandemiei și a crizei economice. Am votat pentru cei care au nevoie de pensii și alocații”, a spus Marcel Ciolacu, după ce a votat în orașul natal, Buzău.

„Îndemn pe toți românii să vină astăzi la vot, este un vot crucial pentru următorii 4 ani”, a adăugat el.

Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE şi Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS sunt acreditate duminică, de Biroul Electoral Central, să efectueze sondaje de opinie la ieşirea de la urne duminică, la alegerile parlamentare, relatează Agerpres.

Operatorii de sondaj au acces, în baza acreditării, în imobilul în care funcţionează secţia de votare şi în zona de protecţie de 50 de metri a acesteia, fără a intra în interiorul localului de vot.

Aceştia au obligaţia de a nu tulbura liniştea şi ordinea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Rezultatele exit-poll-urilor la alegerile de duminică vor fi anunţate la ora 21,00, ora la care se închid urnele.

În prima oră, 236.103 de români, adică 1,29%, au votat deja în cadrul alegerilor parlamentare. Procentul este mai scăzut decât la alegerile locale de acum aproape trei luni, când în prima oră au votat 1,86% din oameni.

Mobilizarea este mai mare decât la alegerile parlamentare de acum patru ani. În 2016, la aceeași oră și-au exprimat opțiunea 1,06% dintre alegători.

Este încă prea devreme pentru a trage concluzii privind o tendință.

Cea mai ridicată prezență este în județele Mehedinți și Olt (1,65%), Urmează Constanța, unde șase localități se află în carantină, cu 1,58%. Iar apoi județul Ilfov, unde și aici sunt mai multe localități în carantină, cu 1,58%.

A început votarea. Cele 18.802 de secții de votare din țară s-au deschis la ora 7.00.

Unul dintre cei mai matinali politicieni care și-au exprimat opțiunea în cadrul scrutinului a fost Marcel Vela. Ministrul de interne a votat în Caransebeș.

În total, 18.191.396 de români au drept de vot la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Totodată, 740.367 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate figurează cu drept de vot la acest scrutin.

39.238 dintre ei au depus cereri de înregistrare pentru votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare, însă unii au întâmpinat probleme cu plicurile. 

Câte locuri sunt disponibile în Senat și Camera Deputaților

În urma alegerilor parlamentare 2020, românii își vor alege viitorii 136 de senatori și cei 329 de deputați.  

Cei 465 de parlamentari vor reprezenta cetățenii din fiecare județ al țării, dar și românii de peste granițe, iar senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. 

Mai exact, conform legii alegerilor parlamentare, numărul de mandate din fiecare județ este decis în funcție de populație. Un deputat reprezintă 70.000 de locuitori, în timp ce un senator, 160.000 de locuitori.

Astfel, cei mai mulți parlamentari vor veni din București (13 senatori și 29 de deputați), urmat de Iași (5 senatori și 12 deputați), Constanța și Prahova (5 senatori și 11 deputați).

Același număr de parlamentari va reprezenta și românii aflați în afara granițelor țării.

Câți candidați s-au înscris pe liste

La acest scrutin s-au înscris 7.136 de candidați, mai mulți față de alegerile parlamentare din 2016, când pe liste se aflau 6.476 de candidați.

Dintre cei 7.136 de candidaţi, 4.659 candidează la Camera Deputaţilor şi 2.477 la Senat.

PMP are cei mai mulți candidați pe listele electorale – 641, potrivit unei hărţi a candidaţilor la alegerile parlamentare realizate de Expert Forum. Urmează PNL cu 640 de candidați, Pro România (639) şi PSD (631). Alianţa USR-PLUS are 616 candidaţi, iar Alianţa pentru Uniunea Românilor (AUR) are 621 de candidaţi.

Doar 42 de candidaţi independenţi s-au înscris pentru Camera Deputaţilor şi unul singur pentru Senat.

Cea mai mare competiţie este în judeţul Brăila la Camera Deputaţilor, cu 19,8 candidaţi pe loc, iar cea mai mică, la Buzău, cu 9 pe loc.

Şi la Senat, lupta cea mai intensă se poartă în Brăila, cu 27,5 candidaţi pe un loc, cea mai slabă înregistrându-se în Prahova, 11,8 pe loc, potrivit Mediafax.

Reguli privind votul la alegerile parlamentare 2020 

Pentru a vota pentru alegerile parlamentare, alegătorii trebuie să aibă acte de identitate valabile în ziua votării. 

Cu toate acestea, Biroul Electoral Central a precizat că pe 6 decembrie îşi vor putea exercita dreptul constituţional şi cei al căror act de identitate expiră în perioada 1 martie 2020 – 6 decembrie 2020, în contextul epidemiei de COVID-19.

Cu ce acte se poate vota: 

• cartea de identitate
• cartea electronică de identitate
• cartea de identitate provizorie
• buletinul de identitate
• paşaportul diplomatic
• paşaportul diplomatic electronic
• paşaportul de serviciu
• paşaportul de serviciu electronic
• carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate conform legii, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabil în ziua votării:

• pașaportul simplu, cu menționarea țării de domiciliu;
• pașaportul simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu;
• pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.

Reguli în secțiile de votare la alegerile parlamentare 2020, în contextul pandemiei

La fel ca la alegerile locale din 26 septembrie, scrutinul se desfășoară cu mai multe reguli antiepidemice pentru a limita răspândirea virusului COVID-19. 

În fiecare secție de votare pentru alegerile parlamentare 2020 vor fi flacoane cu dezinfectant pentru mâini, iar purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie.

• purtarea măştii de protecţie, pentru a acoperi nasul şi gura 
• distanţare fizică de cel puţin un metru între participanţii la procesul electoral
• dezinfecţia periodică a mâinilor, cât şi după fiecare contact direct cu alte persoane 
• dezinfecţia sediilor secţiilor de votare, potrivit reglementărilor în vigoare

În plus, la intrarea în secția de vot se va lua temperatura fiecărei persoane, iar alegătorii, îndrumați către „localul de vot, respectiv către ieşirea din sediul secţiei de votare, astfel încât aceştia să petreacă un timp cât mai scurt în interiorul acestuia”, potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă,

În secțiile de votare se va asigura menținerea unei distanțe fizice de minimum un metru între oameni, iar în sala unde se votează nu trebuie să fie prezenţi în acelaşi timp mai mult de 5 alegători.

Totodată, „alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, pentru preluarea datelor de identificare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură, după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe bază de alcool sau va schimba mănuşile”.

Pentru identificarea votantului, „alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 m faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura”.

Pe cât posibil, buletinele de vot, ştampila cu menţiunea „VOTAT“ şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub supravegherea şi la indicaţia acestora.

După exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea „VOTAT”, după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.

Cum se desfășoară votul în zonele carantinate 

Pe 6 decembrie, cei infectaţi cu COVID-19 sau cei aflaţi în izolare vor putea vota cu ajutorul urnei mobile.

Totodată, la acest scrutin, mai multe localități se află în carantină. Alegătorii se pot deplasa fără restricții și fără declarație pe proprie răspundere pentru a vota.

Urmăriți pe Libertatea:

• primele date EXIT POLL alegeri parlamentare 2020 
• live UPDATE cu prezenta la vot la alegerile parlamentare 2020

Urmărește-ne pe Google News