Intitulat „Va câștiga indiferența la alegerile parlamentare din România?”, articolul începe cu o trecere în revistă a unui episod petrecut în 2008, când premierul Ludovic Orban, pe atunci ministru al transporturilor, l-a comparat pe Traian Băsescu cu Sauron, conducătorul tărâmului Mordor în trilogia „Stăpânul inelelor”.

„Câteva luni mai târziu, PNL a fost învins categoric la alegeri, iar Orban a redevenit parlamentar”, scriu jurnaliștii de la Euronews.

Sursa citată amintește faptul că după aproape zece ani de la acest eșec, Ludovic Orban a devenit președintele Partidului Național Liberal.

„A fost nevoie de o altă înfrângere la urne pentru ca el să ajungă acolo. La alegerile din 2016, Partidul Social Democrat, condus de Liviu Dragnea, a câștigat categoric, cu aproape 45,5% din voturi”, reamintesc cei de la Euronews, care adaugă: „PNL, sub conducerea Alinei Gorghiu, a obținut mai puțin de 20%. După alegerile parlamentare din 2016, Gorghiu și-a dat demisia, iar cel care a înlocuit-o a fost actualul premier.

Trecerea lui Ludovic Orban „de la liderul unui partid politic de centru-dreapta, relativ marginal în 2017, la funcția de prim-ministru al României, doi ani mai târziu, nu are nimic de-a face cu propriile sale mașinării politice. Are mult mai mult de-a face cu colapsul spectaculos al PSD”, susține sursa citată.

„Interes limitat în rândul publicului”

„Orban și Iohannis au rezistat apelurilor de amânare a alegerilor până în 2021, susținând că măsurile de siguranță sunt suficiente pentru a nu exista o creștere a cazurilor (n.r. – de COVID-19) după procesul de vot”, au mai scris cei de la Euronews.

În ciuda protestelor în masă și a scandalurilor de corupție în care care a fost implicat PSD, nici Orban și nici PNL nu au generat mult entuziasm în România de la preluarea mandatului. Drept urmare, există un interes limitat în rândul publicului pentru alegerile de duminică.

Euronews:

Radu Magdin, analist politic în București, a declarat, pentru Euronews, că prezența la vot ar putea înregistra un minim istoric, în jur de 30% din totalul alegătorilor înregistrați, comparativ cu 39,5% în 2016. „Acest lucru se datorează parțial pandemiei de COVID-19, dar reflectă și o dezamăgire printre alegători”, notează sursa citată.

„Oamenii sunt în mod evident preocupați de COVID-19 și de consecințele sale asupra sănătății și economiei, dar mulți sunt, de asemenea, dezamăgiți de ceea ce PSD și PNL au de oferit”, a spus Magdin.

Cei de la Euronews cred că „în ciuda prăbușirii publice a PSD între 2016 și 2019, partidul își păstrează o bază largă de sprijin”.

Afirmațiile jurnaliștilor sunt întărite de Magdin: „PSD pare într-o poziție slabă și izolată, dar are încă rădăcini locale puternice”.

Urmăriți pe Libertatea:

Urmărește-ne pe Google News