Statistici generale

  • Pentru alegerile parlamentare din 2024 s-au depus mai multe candidaturi comparativ cu  alegerile anterioare – 8302 în total. Din partea competitorilor care au depus candidaturi la ambele camere au fost validați 8.168 de candidați –  2.906 la Senat și 5.262 la Camera Deputaților, la care se adaugă 58 de candidaturi independente – 52 la Senat și 6 la Camera Deputaților. În 2020 s-au înscris 7.136, iar în 2016 un număr de 6.477 candidați
  • Din partea organizațiilor minorităților naționale (19), care au depus candidaturi doar la Camera Deputaților, s-au înregistrat 58 de candidați, care se regăsesc pe listele de candidați în toate județele.
  • Candidații independenți s-au înscris în 30 de județe la Camera Deputaților și în 5 județe.
  • Candidaturile au fost depuse de către 31 de partide și organizații ale minorităților, la care se adaugă 19 organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, ale căror candidaturi pentru toate circumscripțiile electorale la alegerile pentru Camera Deputaților au rămas definitive.
  • Nu au fost înregistrate alianțe electorale la aceste alegeri.
  • Cei mai mulți candidați au fost propuși de PSD – 639, SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forța Dreptei – 619, UDMR – 596 și USR – 589

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 1

Competiția electorală

  • Am calculat competiția electorală raportând numărul total de candidați din fiecare circumscripție la numărul de locuri disponibile conform legii. La Camera Deputaților cea mai mare competiție este în Giurgiu (23 candidați/loc), Mehedinți (22), Călărași, Ilfov, Ialomița (21), iar cea mai mică la Dolj, cu 14. La București raportul este de 15.
  • La Senat, cea mai mare competiție este de 30 la Mehedinți, urmată de Gorj și Brăila, cu 29 și Giurgiu cu 28. Cea mai mică este la București, de 16. În diaspora este de 21 la CDEP și 26 la Senat.

Candidaturi respinse și contestații

  • Peste 50 de liste propuse de partidele politice la Senat sau la Camera Deputaților au fost respinse de diferite BEJ-uri. Nu au fost respinse liste de  aproape jumătate din birourile electorale de circumscripție.
  • Au fost identificate 8 decizii de respingere a unor candidaturi independente, din care 4 la București.
  • Majoritatea candidaturilor respinse de către BEJ-uri sunt legate de documente incompletă, lipsa semnăturilor de susținere sau nerespectarea articolului privind reprezentarea ambelor sexe pe listele de candidați. Pe lângă listele respinse complet, există și liste acceptate parțial, prin eliminarea punctuală a unor candidați care nu respectau condițiile. – a se vedea lista de liste respinse, alături de motivele respingerii în raport. Menționăm că Legea 208/2015, art  52 (2) stabilește că ”Listele de candidaţi pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia listelor care conţin un singur candidat.”
  • Nu toate deciziile BEJ-urilor de respingere au fost contestate în instanță. În alte cazuri, deși au fost contestate, nu au fost validate de instanță în cele din urmă.
  • Lista Partidului Forța Dreptei pentru Senat a fost respinsă pe motiv că nu asigura reprezentarea ambelor sexe. La fel a fost respinsă și lista PNL pentru Camera Deputaților. Contestațiile în instanță nu au fost acceptate, iar cele două partide nu au liste cu candidați. Lista DREPT pentru Senat a fost respinsă întrucât unul dintre candidații propuși nu îndeplinea condițiile, iar în urma eliminării acestuia de listă, aceasta nu mai asigura reprezentarea ambelor sexe. Decizia a fost contestată în instanță, iar DREPT a depus lista pentru Senat.

Contestații și apeluri

  • Analiza contestațiilor și apelurilor din instanță arată că au existat contestații sistematice ale candidaturilor unor partide, dintre acestea numărându-se AUR sau SOS România.
  • PSD apare în 47 de dosare la nivel de tribunal sau curte de apel în ultima lună, iar în mai mult de jumătate dintre acestea contestator este Gheorghe Funar. De altfel, numele acestuia apare în 103 dosare în ultima lună, iar dintre acestea se numără și contestații cu privire la deciziile BEJ de acceptare a candidaturilor PNL.
  • În cazul AUR numeroase decizii ale BEJ-urilor au fost contestate de aceeași persoană. Pe lângă acestea, în cazul AUR au fost identificate contestații înaintate de persoane diferite în mai multe județe din țară – poate fi un efect al informațiilor legate de respingerea candidaturii de la Bistrița Năsăud.
  • La fel, vedem că la SOS România, candidaturile au fost contestate sistematic de către o persoană în mai multe județe din țară – aceeași care a contestat și candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale. Deși nu putem vedea detalii legate de motivele contestațiilor, din soluția Tribunalului Vrancea reiese că cererea este formulată pentru tragerea ”la răspundere a celor care au încercat să deturneze procesul electoral şi să submineze democraţia românească”

Participarea femeilor la procesul electoral

  • Per total, procentul de candidaturi ale femeilor a crescut la 35%, de la 29,5% în 2020. În 2016 femeile au reprezentat 27,7% din totalul candidaților. Procentele sunt relativ similare la cele două camere: la Senat femeile reprezintă 34,7% din candidați, iar la Camera Deputaților 37%. Dintre candidații independenți, doar aproape 8% sunt femei la Camera Deputaților, iar la Senat nu există nicio candidată.
  • Separat, dacă ne uităm doar la cele 19 organizații ale minorităților care candidează doar la CDEP, avem un procent de 35% femei.
  • Procentual, din total, cele mai multe candidate sunt în diaspora (45%), Ilfov (43%) și Alba (40%), raportat la numărul total de candidați din județ. Cele mai puține sunt în Timiș, Harghita și Arad (aprox. 30%). În București procentul de candidate este de 30%.
  • La Camera Deputaților cele mai multe femei se regăsesc în Ilfov și Alba (41%), respectiv Hunedoara și București (40%). Cel mai mic procent se regăsește în Arad, Sibiu și Gorj (29%) și Călărași (28%). La Senat cele mai multe femei se regăsesc în Ilfov (48%) și Sibiu (46%), respectiv Brăila și Vaslui (44%). Cel mai mic procent se regăsește în Suceava (26%) și Cluj (28%).
  • Dintre partidele cu peste 250 de candidați validați la nivel național, procentual cele mai multe femei se regăsesc la SOS România (45%), PSDU și ADN (44%), PSDI (40%) sau ANC (46%). PSD a înregistrat 33% candidate, PNL 28%, USR 32%, AUR 29%, UDMR 35%, PRA 39%, FD 26%, REPER 38% sau DREPT (37%). Dacă ne uităm comparativ la 2020, multe partide au înregistrat o creștere. De exemplu, PSD avea 26%, PNL 25%, USR 25% și UDMR 29%. AUR a înregistrat un regres, de la 30%.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 1

  • Cele mai multe candidate PSD (procentual) sunt în Vâlcea, Ialomița și diaspora (50%), iar cele mai puține în Covasna și Giurgiu (20%), respectiv Vrancea și Harghita (18%).
  • La PNL cel mai mare procent de candidate se găsește la Vaslui (50%) și Mehedinți și Giurgiu (40%). La Timiș sunt 16%, iar la Dâmbovița doar 14%.
  • La USR cele mai multe femei se regăsesc la Vrancea (57%), București (48%) și Brașov (44%). Cele mai puține sunt la Dâmbovița (14%).
  • La AUR cele mai multe femei sunt în Ilfov (45%) și Mureș (44%), iar cele mai puține la Teleorman, Caraș Severin și Alba (18%), respectiv Harghita (10%).
  • Dacă ne uităm la poziționarea candidaților femei pe liste – excluzând organizațiile minorităților – doar 23% din candidate sunt pe locul 1, deci sub media procentuală. În cazul candidaților de pe locul 2, un procent de 38% sunt femei, pe locul trei 44%, iar pe locul patru 42%. Așadar, dacă pe primul loc sunt semnificativ mai mulți bărbați, începând cu locuri 2-3 diferența se mai reduce. Chiar dacă sunt mai multe femei înscrise în cursa electorală decât la alegerile trecute, prezența lor pe locuri eligibile rămâne relativ redusă. La Senat, candidații de pe locul 2 nu contează în cele mai multe cazuri. La Camera Deputaților, în cazul unor rezultate bune poate obține până la 3-4 mandate (excluzând Bucureștiul).
  • Nicio organizație a minorităților care are o listă de candidați mai lungă de două persoane nu a plasat o femeie pe primul loc. Asociația Partida Romilor „Pro-Europa” sau Uniunea Bulgară din Banat- România au inclus prima femeie pe locul 4. În practică, femeile nu au nicio șansă de a fi alese din partea unei astfel de organizații.
  • La PSD femeile reprezintă 20% din candidații de pe primul loc, 30% din candidații de pe locul 2 și 41% din candidații de pe locul 3. Între locurile 4 și 7 media, procentul se situează între 33% și 37%. La Senat procentul de femei este mai mare (36% vs 32 %); candidatele de pe primul loc reprezintă 19%, iar cei de pe locul doi 35%.
  • PNL are 27% femei candidați la Camera Deputaților și 29% la Senat și este unul din partidele care oferă acces limitat femeilor la locuri cu șansă. La CDEP doar 12% din candidați de pe primul loc sunt femei, 14% din cei de pe locul 2, 29% din cei de pe locul 3 și 26% din cei de pe locul 4. La Senat, pe prima poziție pe listă sunt 21% din candidați, 19% pe locul 2 și 63% pe locul 3. Per total, liberalii înregistrează 16% femei pe primul loc și pe cel de-al doilea și 46% pe locul 3
  • USR are 29% femei pe liste la CDEP și 39% la Senat. La Camera Deputaților pe locul 1 sunt femei 14% din candidați, pe locul doi 34%, iar pe locul trei 39%. La Senat, pe locul 1 sunt 23% candidate, pe locul doi 50%, iar pe locul trei 34%.
  • AUR are 33% candidate la Senat și 27% la CDEP. Pe locul 1 la Camera Deputaților are 28% candidate, dar la Senat doar 9%. La CDEP din totalul candidaților de pe  locurile 2 și 3 femeile reprezintă câte 14%, iar la Senat câte 28 și 56%.
  • SOS România a înregistrat 44% de femei din totalul candidaților de la CDEP și 45% de la Senat. La Camera Deputaților femeile de pe locul 1 reprezintă 21% din totalul candidaților, cele de pe locul doi 44%, iar cele de pe locul trei 40%. La Senat procentele respective sunt: 23%, 43% și 60%.
  • UDMR are 33% femei pe listă la CDEP și 39% la Senat. La CDEP pe locul 1 sunt 30% femei, pe locul doi 37%, iar pe cel de-al treilea 44%. La Senat valorile corespondente sunt 23%, 23% și 60%.

Transparența datelor publicate de birourile electorale

  • Propunerile de candidaturi au fost publicate pe paginile web ale birourilor electorale de circumscripție. BEJ-urile au publicat decizii de acceptare sau respingere a candidaturilor. Nu există o unitate la modul în care se publică aceste documente, cum sunt realizate (structura deciziei) și în general calitatea fișierelor cu candidaturi s-a dovedit a fi una scăzută.
  • Deciziile birourilor electorale emise pentru admiterea sau respingerea candidaturii consemnează doar dacă au fost sau nu îndeplinite condițiile legale, nu se specifică numărul de semnături depuse. Analiza acestor decizii arată că nu toate sunt la fel de detaliate.
  • Unele BEJ-uri nu denumesc fișierele sugestiv, iar cine este interesat să conteste candidaturile trebuie să deschidă toate documentele pentru a înțelege care este lista depusă de un partid. De exemplu, pe pagina BEJ Caraș Severin un utilizator trebuie să deschisă 50 de decizii fără nume pentru a vedea care sunt cele legate de candidaturi.
  • Baza de date include informații minimale, fără a permite realizarea unor analize mai complexe. Baza de date nu conține nici măcar informații despre profesie sau ocupație, deși în procesul de centralizare a datelor sunt colectate aceste informații, iar aceste informații sunt incluse în propunerile de candidatură afișate la nivelul BEJ-urilor.
  • Expert Forum a transmis o solicitare către BEC pe 30 octombrie pentru urgentarea afișării datelor și publicarea unor seturi de date care să conțină și informații despre sex, vârstă, profesie și ocupație. BEC nu a oferit un răspuns la cererile punctuale, ci doar ne-a anunțat că listele cu candidați au fost publicate.

Semnăturile de susținere

  • Nu am putut observa procesul de validare a semnăturilor. Expert Forum a solicitat BEC pe 1 octombrie să observe procedura de verificare a semnăturilor. Nu ni s-a permis să observăm procesul de validare a candidaturilor în lipsa unei reglementări legale privind observarea procesului și din motive care țin de protecția datelor personale. Cu toate acestea, ridică semne de întrebare cum unii competitori au strâns aproape 100,000 de semnături (dacă au depus în toate circumscripțiile) cu vizibilitate foarte redusă.
  • Situația legată de Hotărârile BEC 3H din 16 septembrie 2024 și 4 H din 19 septembrie, care aveau scopul de a impune termene limită pentru depunerea semnăturilor de susținere de către partidele care intenționau să depună liste în toate circumscripțiile, nu a fost gestionată transparent (detalii în raport)

Urmărește-ne pe Google News