26 comentariiUPDATE 13.50 Ministrul francez al Economiei Bruno Le Maire a avertizat luni asupra a trei riscuri pentru Franța în urma alegerilor legislative.
„Francezii s-au prezentat masiv la urne pe 7 iulie. Au spus nu preluării puterii de către Rassemblement national. Este o veste excelentă. Franța rămâne Franța, ostilă oricărei discriminări și oricărei diferențieri între cetățeni”, a scris Le Maire pe contul său de X.
Noua configurație politică prezintă trei riscuri, a continuat el.
1) O criză economică și un declin economic. Le Maire descrie acest risc drept „cel mai imediat” și face apel la excluderea programului NFP pentru a preveni acest scenariu.
2) O fractură ideologică națională. „Trebuie să oferim răspunsuri la furia și preocupările legitime ale concetățenilor noștri, în special celor zece milioane care au votat pentru Rassemblement national. Trebuie să acționăm altfel. Trebuie să ascultăm, să auzim, să răspundem fără întârziere, implicând toate forțele națiunii”, îndeamnă ministrul francez.
3) Blocajul și criza regimului.
„Avem o nevoie presantă de consecvență și luciditate”, a conchis Bruno Le Maire.
UPDATE 13.40 Premierul Gabriel Attal s-a prezentat luni, la ora locală 11.30, la Palatul Elysee pentru a-și depune demisia, dar șeful statului i-a cerut să rămână în funcție pentru „a asigura stabilitatea țării”, transmite Le Monde.
Prelungirea mandantului lui Gabriel Attal la Matignon poate continua toată vara, în contextul în care Franţa găzduieşte Jocurile Olimpice (JO) şi Jocurile Paralimpice în perioada 26 iulie-8 septembrie. În lipsa unei majorităţi clare, riscul unei paralizii este real, comentează Le Monde.
UPDATE 12.00 – Cinci scenarii posibile
Franţa mai poate fi guvernată după aflarea rezultatelor finale ale alegerilor legislative anticipate convocate de președintele Emmanuel Macron? BFMTV prezintă cinci scenarii posibile, și anume 1) un guvern condus de NFP; 2) un guvern Ensemble – LR; 3) o coaliție după modelul german; 4) un guvern tehnocrat; 5) intrarea în criză instituțională.
Mai multe detalii aici: Alegeri în Franța. Cinci scenarii posibile, inclusiv criza instituțională
UPDATE 10.38 – Rezultate finale
Le Nouveau Front populaire (NFP – Noul Front Popular), o alianță alcătuită din partide de stânga și extrema stângă, a obținut cele mai multe mandate – 182 – în urma alegerilor legislative anticipate din Franța, dar nu dispune de o majoritate suficientă pentru a forma un guvern stabil.
Conform rezultatelor finale, NFP a obținut 182 de mandate din cele 577 ale Adunării Naționale, camera inferioară a Parlamentului francez. Mandatele în cadrul NFP sunt împărțite între La France insoumise (Franța Nesupusă, de extremă-stânga) – 74, Partidul Socialist – 59, Ecologiști – 28, Partidul Comunist Francez – 9, Génération·s – 5, stângiștii afiliați – 5 și regionaliștii afiliați – 2.
Ensemble pour la République (Împreună pentru Republică), tabăra liberală reunită în jurul președintelui francez Emmanuel Macron, s-a clasat pe locul doi, cu 168 de mandate. Mandatele în cadrul Ensemble pour la République sunt împărțite între Rennaissance (Renaștere), partidul lui Macron – 102, Mișcarea Democratică (MoDem) – 33, Horizons (HOR – Orizonturi) – 25, Uniunea Democraților și Independenților (UDI) – 2, Agir, la droite constructive (La acțiune, dreapta constructivă) – 1, Partidul Radical – 1, centriștii afiliați – 3, dreapta afiliată – 1.
Considerată marea amenințare după victoriile obținute în alegerile europarlamentare și turul întâi, partidul de extremă-dreapta Rassemblement national (RN – Adunarea Națională) și aliații săi au încheiat abia pe locul trei, cu 143 de mandate. RN a cumulat 126 de mandate, în timp ce aliații săi disidenți din partidul conservator Les Républicains (LR – Republicanii) s-au ales cu 17.
Celelalte 84 de mandate din Adunarea Națională a Franței sunt împărțite între Les Républicains 45, dreapta neafiliată – 15, stânga neafiliată – 13, centriștii neafiliați – 6, regionaliștii neafiliați – 4, alții – 1.
Mai multe detalii aici: Rezultatele finale ale alegerilor legislative din Franța: o ecuație complicată pentru Emmanuel Macron
UPDATE 09.07 Mii de persoane au ieșit duminică seară în Place de la République din Paris pentru a sărbători victoria stângii în scrutinul legislativ. Inițial, oamenii se adunaseră în centrul capitalei franceze pentru un miting împotriva extremei dreapta, relatează AFP
Mai multe detalii aici: Victoria stângii în alegerile din Franța, sărbătorită de mii de oameni în centrul Parisului. Ciocniri între poliție și unii manifestanți
UPDATE 09.05 Francezii s-au mobilizat din nou pentru a stopa preluarea puterii de către extrema dreaptă, dar alegerile s-au încheiat cu un rezultat care anunță turbulențe pe scena politică de la Paris. Niciun partid nu a reușit să obțină suficiente mandate pentru a se apropia de majoritatea în Adunarea Națională a Franței. Ce urmează în această situație haotică? Politico prezintă cinci aspecte demne de reținut.
Mai multe detalii aici: Alegeri în Franța. Ce urmează? Cinci aspecte ce merită menționate
UPDATE 07.20 Preşedintele Emmanuel Macron va avea nevoie de timp pentru a examina rezultatele alegerilor legislative de duminică şi structura noii Adunări Naţionale înainte de a decide asupra guvernului care ar putea fi format, a anunţat duminică seara Palatul Elysee.
„În rolul său de garant al instituţiilor noastre, preşedintele se va asigura că alegerea suverană a poporului francez este respectată”, a precizat acesta, conform agențiilor de presă DPA şi EFE, preluate de Agerpres.
UPDATE 23.42: Noile proiecții ale sondajului exit-poll Ipsos:
- Noul Front Popular: 187-198 de locuri
- Aliații lui Macron: 161-169 de locuri
- Adunarea Națională și aliații săi: 135-143 de locuri
UPDATE ora 23:15: Noile proiecţii ale sondajului exit poll Ipsos.
- Noul Front Popular: 171-187 de locuri
- Aliații lui Macron: 152-163 de locuri
- Adunarea Națională și aliații săi: 134-152 de locuri
Cele mai recente date ale proiecţiei Ifop:
- Noul Front Popular: 188-199 locuri
- Aliații lui Macron: 164-169 de locuri
- Extrema dreaptă și aliații săi: 135-143 de locuri
UPDATE ora 23:08: Aproximativ 500 de persoane protestează la Paris, fiind înregistrate şi primele ciocniri cu Poliţia, potrivit Le Figaro.
UPDATE ora 23:05: Alianţa care a câştigat alegerile din Franţa, Noul Front Popular, este formată din socialiști, ecologiști, comuniști și Franța Neclintită (LFI), formată după ce președintele Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate pe 9 iunie, scrie BBC. Premierul Gabriel Attal a anunțat că va demisiona luni dimineață, iar liderul LFI, Jean-Luc Mélenchon, a transmis că alianţa este pregătită să guverneze.
Mai multe detalii: Cine va fi premierul Franţei, după ce Noul Front Popular a câştigat alegerile
UPDATE ora 23:00: Președintele partidului francez de extremă-dreapta Adunarea Naţională (RN), Jordan Bardella, 28 de ani, care spera să devină următorul premier al Franței, a criticat victoria „alianței dezonoarei”, formată din partidele de stânga, care în opinia sa îi privează pe francezi „de o politică de redresare”, după ce partidul său s-a clasat pe locul trei la alegerile parlamentare anticipate.
Mai multe detalii: Jordan Bardella, după ce Stânga a câștigat alegerile parlamentare din Franţa: Emmanuel Macron i-a privat pe francezi de orice răspuns la dificultățile lor cotidiene
UPDATE ora 22:30: Premierul Gabriel Attal a anunțat că va demisiona luni dimineață, după ce tabăra sa nu a obținut o majoritate, transmite Le Monde. „Fidel tradiției republicane și în conformitate cu principiile mele, mâine dimineață îmi voi prezenta demisia Președintelui Republicii”.
Administraţia Prezidenţială a transmis că Emmanuel Macron va aștepta „structurarea” noii Adunări pentru a „lua deciziile necesare”. „În această seară începe o nouă eră”, a spus el, subliniind că destinul Franței se va juca „mai mult ca oricând în Parlament”.
UPDATE ora 22:10: Premierul polonez a reacționat, într-o postare pe X, după primele rezultate la alegerile din Franţa. Donald Tusk, premierul polonez, a declarat că există „dezamăgire” la Moscova și „ușurare” la Kiev. „Suficient pentru a fi fericit la Varșovia”, a adăugat el.
UPDATE ora 22:00: Noul Front Popular este gata să guverneze, transmite Mathilde Panot.
Sursă video: Mathilde Panot/Twitter
UPDATE ora 21:45: Date actualizate ale institutului ELABE.
UPDATE ora 21:40: ”Blocul central este viu”, anunţă anturajul preşedintelui francez Emmanuel Macron după anunţarea rezultatelor turului doi al alegerilor legislative anticipate, relatează AFP.
Emmanuel Macron îndeamnă la ”prudenţă”, deoarece rezultatele nu răspund întrebării ”cine guvernează”, potrivit surselor citate.
Foto: Profimedia
UPDATE ora 21:35: Liderul Partidului La France Insoumise (LFI, stânga radicală) Jean-Luc Mélenchon anunţă duminică, după anunţarea rezultatelor turului doi al alegerilor legislative franceze, că „am smuls un rezultat despre care ni se spunea că este imposibil”, relatează News.ro.
”Este o uşurare uriaşă pentru o mare parte a ţării”, salută el. ”Voinţa poporului trebuie să fie respectată strict. Niciun aranjament nu ar fi acceptabil. Înfrângerea preşedintelui Republicii (Emmanuel Macron) şi a coaliţeii sale este confirmată în mod clar”, declară liderul LFI. ”Preşedintele trebuie să se încline şi să-şi accepte înfrângerea”, cere Jean-Luc Mélenchon.
”Premierul trebuie să plece. Preşedintele trebuie să cheme Noul Front Popular să guverneze”, cere el. La France Insoumise se află în poziţia de a deveni cea mai mare forţă politică în Adunarea naţională în coaliţia de stînga NFP.
UPDATE ora 21:25: Alianţa de stânga Noul Front Popular câştigă turul al doilea al alegerilor legislative din Franţa, în faţa coaliţiei preşedintelui Emmanuel Macron şi a extremei drepte, însă niciunul dintre aceste trei blocuri nu au obţinut majoritatea absolută în Adunare, potrivit primelor estimări ale institutelor de sondare, transmite France Presse, citată de Agerpres.
Noul Front Popular este creditat cu 172 până la 215 deputaţi, potrivit datelor transmise de patru institute de sondare. Pe locul al doilea se află coaliţia prezidenţială, Aliaţii lui Macron, creditaţi cu 150 până la 180 de locuri. Rassemblement National (Partidul Adunării Naţionale), care era aşteptat să câştige alegerile, se află pe locul al treilea, cu 115 până la 155 de aleşi.
UPDATE ora 21:10: Datele sondajului exit poll realizat de Ifop plasează pe primul loc Frontul Popular Nou, notează The Guardian.
- Noul Front Popular: 180-215
- Aliații lui Macron: 150-180
- Adunarea Națională și aliații săi: 120-150 de locuri
Au fost publicate şi datele sondajului Ipsos. Adunarea națională a Franței are 577 de locuri, fiind necesare 289 de locuri pentru o majoritate absolută.
- Noul Front Popular: 172-192 locuri
- Aliații lui Emmanuel Macron: 150-170 de locuri
- Adunarea Națională și aliații săi: 132-152 de locuri
Iată și proiecțiile Elabe:
- Noul Front Popular: 175-205 locuri
- Aliații lui Macron: 150-175 de locuri
- Adunarea Națională și aliații săi: 115-150
UPDATE ora 21:00: Ultimele secţii de votare şi-au închis porţile la ora locală 20:00, ora 21:00 ora României, transmite Le Monde.
UPDATE ora 20:15: Cotidianul belgian La Libre prezintă primele rezultate, conform unui prim sondaj Ipsos la ieșirea de la urne.
Rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin
- Adunarea Națională și aliații: 228 de locuri
- Noul Front Popular: 161
- Coaliția prezidențială : 124
- LR și diverse partide de dreapta: 50
UPDATE ora 18:45: Prezenţa la vot în turul doi al alegerilor legislative anticipate era duminică, la ora locală 17.00 (18.00, ora României) de 59,71%, anunţă Ministerul francez de Interne, relatează BFMTV. În 2022, ea era de 38,11%, la ceeaşi oră, informează News.ro.
În primul tur, la 30 iunie, prezenţa finală la urne era de 66,71%, fără precedent de la dizolvarea Adunării Naţionale în 1997, urmată de o coabitare a lui Jacques Chirac cu Lionel Jospin.
De la introducerea mandatului prezidenţial de cinci ani (quinquennat) în 2022, alegerile legislative sunt organizate de obicei după alegerile prezidenţiale şi sunt marcate de un absenteism puternic.
Prezenţa la urne este singura cifră care poate fi comunicată înainte de închiderea secţiilor de votare, la ora locală 20.00 (21.00, ora României). Atunci se vor prezenta primele estimări ale celui de-al doilea tur, rezultatele detaliate şi proiecţia viitoarei Adunări Naţionale.
UPDATE ora 18:00: Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va urmări rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate, desfăşurat duminică, în cadrul unei reuniuni la Palatul Elysee cu membri ai guvernului său, printre care premierul Gabriel Attal, transmite EFE, preluată de Agerpres.
Reuniunea a fost convocată pentru ora locală18:30, potrivit televiziunii BFM şi cotidianului Le Figaro, cu o oră şi jumătate înainte de publicarea primelor previziuni ale institutelor de sondare privind componenţa noii Adunări Naţionale, în paralel cu începerea numărătorii oficiale de către Ministerul francez de Interne.
UPDATE ora 17:00: Ambasadorul francez în Ucraina Gaël Veyssiere a votat duminică la Kiev în turul doi al alegerilor legislative anticipate. El îşi exprimă pe X ”marea satisfacţie de a-şi putea face datoria, mulţumită mobilizării agenţilor ambasadei şi unor voluntari care fac să trăiască chiar şi aici democraţia noastră”.
”Chiar şi în timpul războiului şi chiar într-un adăpost, Mulţumesc tuturor!”, scrie el.
UPDATE ora 16:30: Unii lideri politici francezi au votat deja în al doilea tur al alegerilor legislative anticipate care se desfăşoară duminică, informează EFE, citată de Agerpres.
Prim-ministrul Gabriel Attal a fost primul care a votat, la ora locală 10:00 (8:00 GMT) în Vanves (departamentul Hauts-de-Seine), unde speră să-şi reînnoiască mandatul.
Fostul preşedinte socialist Francois Hollande (2012-2017), a votat la ora locală 11:22 la Tulle, în departamentul Correze (centru), unde candidează după ce a revenit în politică activă pentru aceste alegeri.
Mai înainte, Eric Ciotti, preşedintele partidului conservator Republicanii (LR), votase în Nisa ( sud-est), unde a ocupat primul loc în primul tur pentru realegerea sa pentru un nou mandat.
Fostul premier Elisabeth Borne a votat la Vire (Normandia, nord-vest) la scurt timp după ora 11:00, unde este candidată pentru reînnoirea mandatului.
Şi lidera extremei dreapte Marine Le Pen, al cărei partid, Adunarea Naţională (RN), este favorit la câştigarea acestor alegeri, urma să voteze în fieful ei electoral din Henin-Beaumont (nord).
Lucru obişnuit în Franţa, niciunul dintre politicieni nu a dat declaraţii presei după ce şi-a exprimat votul.
UPDATE ora 15:00: Preşedintele francez Emmanuel Macron a votat duminică, în turul doi al alegerilor legislative anticipate, la Touquet, însoţit de Prima Doamnă Brigitte Macron, relatează AFP, preluată de News.ro.
Şeful statului s-a dus, după ce a sosit la secţia de votare, să salute vecinii, aşa cum obişnuieşte. El urmează să se întoarcă la Palatul Élysée duminică seara.
Întrebat despre o eventuală intervenţie publică, după ora locală 20.00, când se închid secţiile de votare, anturajul preşedintelui a declarat AFP că, pentru moment, ”nu s-a decis nimic”, ”totul depinde de rezuultate”.
UPDATE ora 13.40: Prezența la vot până la ora locală 12.00 în Franța metropolitană (13.00 ora României) este de 26,63%, mai mare față de cea înregistrată la primul tur de scrutin de săptămâna trecută, când, până la ora prânzului, prezența înregistrată era de 25,9%, relatează Le Monde.
Aceasta este cea mai ridicată prezență la vot de la legislativele 1981 (28,3% la ora 12.00) și până acum, notează Le Figaro și BFMTV.
La alegerile din 2022, până la ora 12.00, prezența la urne era de 18,99% în turul al doilea și de 18,4% în primul tur.
Rata de participare este calculată pe baza numărului de cetățeni chemați la vot duminica aceasta, care este semnificativ diferită de cea pentru al doilea tur din 2022.
***
Știre inițială: Dacă partidul lui Marine Le Pen nu va obține majoritatea, Adunare Naţională (camera inferioară a Parlamentului francez) riscă să intre în blocaj, făcând țara aproape neguvernabilă, scriu sursele citate.
Secţiile de vot se deschid la ora locală 8.00 (09.00 ora României) şi se închid la 18.00 (19.00, ora României) în localităţile mici şi la 20.00 (21:00, ora României) în oraşe mai mari.
Primele proiecții privind rezultalele vor apărea imediat după închiderea urnelor.
Macron riscă să fie obligat să coabiteze cu un guvern eurosceptic
La Bruxelles există temerea că proeuropeanul Emmanuel Macron va fi pus în situația să coabiteze cu un guvern eurosceptic, dacă RN câștigă alegerile, în condițiile în care Franța este a doua mare putere economică a UE. Astfel inițiativele sale, precum o Europă mai autonomă din punct de vedere strategic şi mai puţin dependentă de Statele Unite sau trimiterea de instructori francezi pentru antrenarea soldaților din Ucraina ar putea fi puse sub semnul întrebării.
Liderul francez i-a avertizat deja pe oficialii europeni că Parisul va continua să fie un lider în cadrul UE. Totul, în contextul în care în această perioadă se decid posturile-cheie din blocul comunitar și există riscul ca ceilalți să profite de orice posibilă ezitare a Franței, mai scriu sursele citate.
Jordan Bardella, candidatul RN la funcţia de premier
Tânărul Jordan Bardella este candidatul RN la funcţia de premier dacă partidul va obține majoritatea absolută, iar unii diplomați se așteaptă ca acesta să încerce să adopte o poziţie semi-cooperantă cu UE, așa cum face și șefa Guvernului italian, Giorgia Meloni.
Bardella spune că RN nu va formeza un guvern dacă nu va avea o majoritate, însă Marine Le Pen nu exclude o încercare în acest sens.
Sondajele recente arată însă că, deși se va clasa pe primul loc în urma scritunului, RN nu va obține majoritatea de 289 de locuri care să aducă extrema dreaptă la putere.
Riscul de proteste
Modul în care națiunea va reacționa la rezultat este incert, existând riscul de izbucnire a unor proteste.
Ministerul de Interne pare să se pregătească pentru mai multe probleme după scrutinul de duminică, fiind pregătit să desfășoare aproximativ 30.000 de ofițeri pe întreg teritoriul Franței în noaptea de duminică spre luni, pe fondul temerilor de violențe după închiderea urnelor.
Președintele Emmanuel Macron a anunțat dizolvarea Adunării Naţionale și organizarea de alegeri parlamentare pe 10 iunie, la o zi după ce alianța aflată la guvernare a pierdut categoric alegerile europarlamentare în fața RN.