Alegeri parlamentare în Franța. Eșec pentru Macron, care pierde majoritatea. Stânga câștigă teren, Le Pen obține un rezultat-șoc

Alianța centristă a președintelui Emmanuel Macron a obținut un rezultat dezastruos și a pierdut majoritatea absolută în camera inferioară a parlamentului, în urma unui tur secund de scrutin parlamentar marcat de câștigurile semnificative ale stângii radicale și extremei drepte, dar și de absenteism.

Ultimele proiecții realizate de Le Monde pe baza rezultatelor oficiale arătau că blocul Ensemble! al lui Macron este pe primul loc, dar a adunat 246 de mandate parlamentare, mult sub pragul de 289, necesar pentru deținerea majorității.

Ensemble! deține astfel o majoritate relativă și va fi nevoit să caute sprijin parlamentar pentru fiecare politică pe care va dori să o impună, de la reforma sistemului de pensii – promisă de Macron – la complicatele măsuri necesare pentru susținerea cetățenilor loviți în plin de creșterea costurilor de trai.

Este pentru prima dată, de la François Mitterrand, din anii 1980, când un președinte ales va avea doar o majoritate parlamentară relativă, scrie Le Monde.

Noua Uniune Populară și Social-Ecologică (NUPES), coaliția stângii condusă de radicalul Jean-Luc Mélenchon, devine principala forță de opoziție, fiind creditată de ultimele estimări cu 142 de mandate parlamentare, și va juca un rol important în parlament, printre altele încercând să blocheze reforma pensiilor dorită de președinte.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

Un scor surpriză este cel obținut de extrema-dreaptă. Adunarea Națională (Rassemblement National – RN), gruparea condusă de Marine Le Pen, este creditată de ultimele estimări cu nu mai puțin de 89 de mandate parlamentare, o creștere substanțială de la cele 8 câștigate în urmă cu cinci ani.

Foarte importantă s-ar putea dovedi a patra forță parlamentară – Republicanii, fostul mare partid de dreapta. Partidul este creditat cu 64 de deputați, în scădere de la cei 100 pe care îi avea până acum, iar coaliția lui Macron ar putea conta pe voturile lor pentru a-și impune politicile.

Scrutinul a fost marcat de un absenteism record, doar 46% dintre alegători fiind prezenți la urne.

Blocaj în parlament

Rezultatele înseamnă că parlamentul ar putea fi paralizat, iar lui Macron îi va fi dificil să adopte orice act legislativ. Scrutinul va fi urmat probabil la săptămâni de negocieri, președintele căutând aliați din partidele rivale.

În vreme ce unii oficiali ai coaliției prezidențiale și-au exprimat încrederea că vor putea guverna, prin obținerea sprijinului politic în parlament, șefa guvernului a avut un discurs mai sumbru.

„Această situație fără precedent constituie un risc pentru țara noastră”, a declarat prim-ministra Elisabeth Borne.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

„Vom lucra de mâine pentru a construi o majoritate pentru acțiune”, a asigurat ea, admițând în același timp că tabăra prezidențială și aliații săi vor face „compormisurile potrivite pentru a acționa în serviciul Franței”.

Ministrul economiei, Bruno Le Maire, a calificat și el rezultatele drept un „șoc democratic”, cu referire la rezultatul extremei drepte.

Partidul conservator Les Républicains este un potențial aliat, cu politici asemănătoare, dar Macron va avea nevoie ca zeci dintre deputații acestuia să i se alăture, pentru a putea să își impună politicile.

Duminică seară, șeful Les Républicains, Christian Jacob, a declarat că partidul rămâne în opoziție. „Suntem în opoziție, vom rămâne în opoziție”, a spus acesta, într-un avertisment pentru președinte și pentru tabăra prezidențială.

Rezultatul prost al coaliției prezidențiale a fost completat de înfrângerile individuale ale unor membri de frunte.

Mai mulți grei ai partidului, printre care președintele Adunării Naționale, Richard Ferrand, și fostul ministru de interne Christophe Castaner, și-au pierdut mandatele parlamentare.

Ministra Sănătății, Brigitte Bourguignon, a pierdut și ea lupta și conform unei reguli nescrise a politicii franceze, va demisiona din guvern. Amélie de Montchalin, ministra pentru tranziție ecologică, a pierdut și ea scrutinul și urmează să demisioneze.

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

O altă victimă a alegerilor din tabăra prezidențială a fost ex-ministra Sportului Roxana Mărăcineanu, imigranta româncă care a pierdut în fața contracandidatei de stânga, o imigrantă din Coasta de Fildeș.

Stânga s-a întors

Principala forță a opoziției devine în noul Parlament coaliția stângii, conduse de radicalul Jean-Luc Mélenchon, cel care a fost la un pas de a se califica în finala prezidențială din aprilie.

Mélenchon, care se opune creșterii vârstei de pensionare, vrea creșterea cheltuielilor sociale, dorește să iasă din comandamentul integrat al NATO și să nu respecte părți din tratatele UE cu care nu este de acord, și-ar fi dorit să fie premier.

În cele din urmă, scorul electoral nu i-a permis acest lucru, dar politicianul veteran s-a declarat mulțumit.

„Deruta partidului prezidențial este totală și nu dispune de o majoritate”, a spus el, considerând că NUPES și-a atins astfel principalul obiectiv.

„Este o situaţie total neaşteptată, absolut nemaiauzită”, a mai spus Mélenchon, în aplauzele suporterilor.

În vreme ce nu a obținut majoritatea mult-dorită în legislativ, Mélenchon va fi creditat pentru succesul său în reconstruitea stângii, după eșecurile repetate ale socialiștilor. Așa cum au remarcat suporterii, după agitata seară electorală: „Stânga s-a întors!”.

Victoria lui Le Pen

În vreme ce analiștii contau pe un rezultat slab al coaliției prezidențiale și pe o revenire a stângii, puțini se așteptau totuși la scorul istoric al extremei-drepte.

Partidul lui Marine Le Pen a crescut dramatic de la cele 8 mandate câștigate în 2017 – un „tsunami”, așa cum a remarcat chiar președintele interimar al grupării, Jordan Bardella.

Pe de o parte, rezultatul bun confirmă scorul excelent obținut la prezidențiale de Marine Le Pen și arată forța grupării extremiste, în general dezavantajate de sistemul electoral unoniminal în două tururi.

Pe de altă parte, el subliniază că așa-numitul „consens republican”, care presupune unirea tuturor forțelor pentru excluderea extremei-drepte din prim planul scenei politice, nu mai funcționează ca odinioară.

Acum, numărul de mandate permite RN să formeze un grup parlamentar, să depună moțiuni de cenzură și să trimită proiecte de lege la Consiliul Constituțional. De asemenea, îi oferă acces la o finanțare substanțial crescută, vitală pentru gruparea lui Le Pen, care are probleme financiare și care încă mai plătește un credit datorat unei bănci rusești.

Ultima dată când partidul a putut constitui un grup parlamentar a fost în anii 1980, când gruparea pe atunci numită Frontul Național, și condusă de tatăl lui Marine Le Pen, Jean-Marie, a adunat 35 de mandate parlamentare, mulțumită unui experiment electoral cu sistemul proporțional.

Vremuri complicate

În vreme ce ziare precum Le Figaro vorbesc despre greutățile care îl așteaptă pe Macron, confruntat cu „o Franță neguvernabilă”, iar altele vorbesc despre paralizia politică ce urmează, guvernul va trebui totuși să își înceapă treaba.

O va începe cu o remaniere. Cel puțin trei membri ai guvernului, doi miniștri și un secretar de stat, au pierdut alegerile legislative, așa că vor fi înlocuiți. Anticipând această situație, biroul șefei guvernului a anunțat în ultimele zile că remanierea ar trebui să aibă loc „destul de repede”.

În treacăt fie spus, prim-ministra Elisabeth Borne a câștigat propriul scrutin, chiar dacă cu o diferență mai mică decât ar fi fost de așteptat.

Primul test pentru noua majoritate relativă va fi examinarea pachetului de măsuri menit să susțină puterea de cumpărare a francezilor, care a primit o lovitură puternică în contextul creșterii inflației.

Prezentarea sa în Consiliul de Miniștri ar putea fi amânată pentru 6 iulie, pentru a da timp Consiliului Național de Refondare (CNR) – un nou organism de dialog dorit de Emmanuel Macron – să examineze dispozițiile pregătite de guvern.

Reforma pensiilor mai are puțin de așteptat, dar determinarea lui Macron, cea a opoziției de stânga și a protestatarilor care se pregătesc să iasă în stradă anunță momente agitate.

Vezi şi mâncăruri savuroase pe care să le încerci când ești în Franța!

Urmărește-ne pe Google News