Alegeri Republica Moldova, rezultate oficiale: Partidul Maiei Sandu a câștigat detașat alegerile și poate forma singur guvernul

După procesarea a 99% dintre procesele verbale, partidul fondat de Maia Sandu, PAS, a ajuns la 52,49%. În Diaspora, după procesarea a 92% din voturi, PAS are 85,93%.

Asta înseamnă că PAS a obținut majoritatea și poate forma singur Guvernul de la Chișinău, fără să depindă de nicio coaliție.

În afară de PAS, sinugurele partide care mai intră în Parlament sunt BECS (Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – Voronin și Dodon) cu 27,38% și partidul ȘOR – 5,78% (al fostului primar al Orheiului, Ilan Şor, care reprezintă interesele populaţiei rusofone).

AUR, PPDA și partidul lui Renato Usatîi rămân în afara Parlamentului după ce nu au atins pragul electoral.

Rezultatele preliminare după procesarea a 95% din procesele verbale arată că Partidul Acțiune și Solidaritate acumulează un scor de 48,19%, urmat de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 30,57% și Partidul Șor – 6,41%, celelalte partide fiind sub pragul electoral.

E de așteptat ca PAS să mai crească din contul voturilor din diaspora, iar ceilalți doi pretendenți să scadă.

Redistribuirea voturilor înseamnă totodată că PAS are șanse mari să obțină majoritatea în Parlament, pentru prima dată când un partid de dreapta reușește acest lucru.

PAS a câștigat detașat Chișinăul cu 56,7%, impunându-se în toate sectoarele capitalei, dar și în suburbii.

PAS a obținut cele mai multe voturi și în raioane precum Fălești, Dubăsari, Călărași, Sîngerei și Telenești.

În diasporă, după numărarea a 28% din voturi, PAS conducea cu 76%.

În schimb, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor s-a impus în regiunea transnistreană, unde a adunat 61% din voturi.

Maia Sandu a salutat rezultatul preliminar al alegerilor, care pare să îi ofere partidului prezidențial, PAS, prima șansă la formarea guvernului.

„Sper ca astăzi să fie finalul unei ere grele pentru Moldova, sper ca astăzi să fie sfârșitul domniei hoților asupra Moldovei. Provocările sunt mari, iar oamenii au nevoie de rezultate. Oamenii trebuie să simtă cât mai curând beneficiile unui Parlament curat și ale unei guvernări care chiar se preocupă de problemele populației.

Energia de astăzi de la vot trebuie folosită pentru a schimba Moldova și pentru a o transforma într-o țară din care nu doar că nu se mai pleacă, dar în care se și revine. Ca președinte, vreau să lucrez alături de un guvern integru și competent pentru a uni societatea și a pune interesul cetățenilor în centrul eforturilor de guvernare. Pentru că merită!

După ce se vor număra voturile și se vor valida alegerile, vom putea discuta despre pașii constituționali pentru formarea Guvernului”, a scris Maia Sandu.

PAS, partidul Maiei Sandu, se apropie de scorul de 50%, necesar pentru formarea unei majorități parlamentare și a guvernului.

După procesarea a 90% din procesele verbale electorale, rezultatele stau așa:

PAS – 46,9%
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 31,4%
Partidul Șor – 6,6%

Niciun alt partid nu mai intră în parlament. Blocul Electoral Renato Usatîi a obținut doar 4,3%, iar Platforma DA, a lui Andrei Năstase, doar 2,4%.

Partidul AUR este creditat cu doar 0,47% din voturi.

După procesarea a 50% din buletinele electorale, rezultatele preliminare oficiale stau așa:

PAS – 45,3%
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 32,1%
Partidul Șor – 8,3%

Conform primelor rezultate oficiale parțiale publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC) după procesarea a 25% din voturi, trei partide vor forma viitorul parlament.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) acumulează, în acest moment, 39,97% din sufragii, urmat de Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor cu 34,14%, Partidul Șor 10,86% și Blocul Electoral „Renato Usatîi” cu 3,95%.

Dacă sondajul after-poll realizat de compania „CBS Research”, la comanda Comunității „WatchDog.MD” și a Institutului de Politici Publice, este corect, atunci AUR, satelitul partidului românesc, a obținut doar 0,9% la scrutinul parlamentar.

Activistul civic Vitalie Sprînceană a explicat pentru Libertatea de ce nu avea AUR șanse de a repeta succesul de la București.

„Partea de familie tradițională, retorica antioccidentalistă, în Moldova este prezentă și în agenda Partidului Socialiștilor. Unirea cu România nu e o temă nouă. În politica Republicii Moldova au fost și sunt multe partide care au îmbrățișat această temă. Deci noutatea AUR-ului este redusă.

Apoi, prin felul în care s-a comportat la constituirea listei de partid, la negocierea alianței posibile cu alte partide unioniste, a consolidat stereotipul că înainte de a face unirea, unioniștii ar trebui să găsească soluția pentru a se uni pe ei înșiși.

Un alt handicap al AUR este că atunci când și-a negociat lista de candidați, nu știu cum s-a întâmplat că au adăugat în acea listă personaje foarte problematice pe care nu le poți numi noi. Poate cu excepția lui Vlad Bilețchi, care este relativ nou. Celelalte fețe ale AUR sunt personaje politice pe care le putem considera expirate sau ca să fiu mai delicat aș putea spune că sunt personaje care au un bagaj foarte toxic și care au fost deja parte din diverse formule ale status-quo-ului”, a spus Sprînceană.

Co-liderul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Igor Dodon, este sigur că a acumulat un rezultat bun la alegerile parlamentare din 11 iulie.

„Mulțumesc celor din țară cât și de afară. Mulțumesc colegilor. Din calculele noastre, avem rezultate pe măsură”, a spus Dodon după închiderea urnelor.

„Sper să fie aprobate repede rezultatele alegerilor în Moldova. Este probabilitatea că va fi Parlament cu două – trei partide, dar nu trebuie să admitem criză politică”, a adăugat el, subliniind că nu are încredere în sondajul after-pol care sugerează o victorie clară a PAS.

Rezultatul unui sondaj after poll realizat de compania „CBS Research”, la comanda Comunității „WatchDog.MD” și a Institutului de Politici Publice, cu date pentru ora 20.00, arată că Partidul Acțiune și Solidaritate câștigă aceste alegeri anticipate.

Primele rezultate preliminare ale AFTER POLL-ului arată că Partidul Acțiune și Solidaritate a acumulat 55% din voturi, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 24% , Partidul Șor – 8,1%, Blocul Electoral Renato Usatîi – 4,4%, scrie Agora.md.

Important, sondajul a avut o rată de refuz de 32%.

Dacă rezultatele acestui sondaj se confirmă, atunci componența viitorului Parlament ar putea arăta astfel:

PAS – 64 de mandate
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 28 de mandate
Partidul Șor – 9 mandate

Sondajul, scrie Europa Liberă, nu include alegătorii din stânga Nistrului și din secțiile de peste hotare. Are o marjă de eroare de 2,6%. Potrivit lui Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice, ar putea ca unele partide să mai crească, în special blocul lui Renato Usatîi.

Cercetarea a fost realizată la telefon, numerele fiind generate aleatoriu de un soft. Peste 2.700 de respondenți au fost apelați, 1.700 votaseră la acea oră, doar că fiecare al treilea a refuzat să spună pentru cine a votat, a comunicat sociologul Vasile Cantarji.

La ora 21.00, secțiile de votare s-au închis pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit datelor oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC), prezența preliminară, la închiderea secțiilor de votare, a fost de 1,46 milioane de cetățeni, adică puțin peste 48% dintre cetățenii cu drept de vot.

Prezența la alegerile de astăzi este ușor mai scăzută decât cea înregistrată la precedentul scrutin legislativ, din februarie 2019. Atunci, până la ora 21.00, votaseră 49,06% din alegători.

Expertul economic, Veaceslav Ioniță spune că cel mai probabil, în cadrul scrutinului din această duminică, va fi înregistrată cea mai slabă prezență la vot din toate scrutinele parlamentare. Cu toate acestea, ponderea diasporei ar putea fi mai mare, în contextul în care aceasta a stabilit un nou record, arată analiza efectuată de Ioniță.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dinamica votului de până la orele 18.00 permite estimarea unei prezențe totale la vot de circa 1,4 milioane alegători, ceea ce reprezintă minimul istoric la alegerile parlamentare din Republica Moldova.

Ioniță precizează că numărul alegătorilor de peste hotare care se vor prezenta la urne ar urma să fie de circa 200 de mii de persoane, ceea ce va reprezenta o maximă istorică pentru toate alegerile parlamentare. Recordul precedent a fost stabilit la parlamentarele din 2014, când diaspora a ieșit la vot în număr de peste 73 de mii de persoane.

Cei mai activi alegători au fost cei între 56 și 70 de ani. Cei mai pasivi, cei între 18 și 25 de ani, arată o analiză a Europei Libere.

Peste 1,3 milioane de alegători, reprezentând 43,4% din totalul populaţiei cu drept de vot, s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare anticipate desfăşurate duminică din Republica Moldova, a declarat, într-un briefing de presă, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil, notează Agerpres.

Potrivit sursei citate, la secţiile de votare constituite în străinătate au votat 176.000 persoane, în 26 de secţii de votare din diasporă s-au înregistrat peste 2.000 de votanţi

„În peste 26 de secţii de votare au fost epuizate peste 2.000 de buletine, iar cei mai mulţi alegători s-au prezentat la Paris, două secţii cu peste 3.000 de votanţi fiecare, Bologna şi Berlin”, a afirmat Cimil.

În cele 41 de secţii de votare deschise pentru alegătorii din Transnistria au votat aproximativ 30.000 de persoane.

Oficialul CEC susţine că 54% dintre votanţi sunt femei, iar cei mai activi alegători sunt cei din categoria de vârstă 56-70 de ani, cu o prezenţă de peste 30% din totalul votanţilor. Cea mai scăzută prezenţă, sub 7%, se înregistrează în rândul tinerilor de până la 25 de ani.

Președinta Maia Sandu a făcut un apel către alegători pentru a veni să voteze, semn că există îngrijorarea că prezența oarecum redusă la urne ar putea să dezavantajeze PAS.

„Mai sunt două ore până se închid secțiile de vot aici în Republica Moldova. Probabil aveți rude, prieteni care cred că votul lor nu va hotărî nimic. Vă îndemn să vorbiți cu ei și să-i îndemnați să meargă la vot. Știu că mulți dintre voi vă grăbiți să ajungeți la meci. Vă rog să vă faceți 30 de minute să treceți și pe la secția de vot. Este foarte important să oferim țării astăzi 30 de minute și să decidem să putem să contăm pe un Parlament responsabil pentru următorii patru ani. Este mult mai ușor să oferim azi 30 de minute, decât să ieșim zile în șir în stradă. Astăzi puterea e în mâinile cetățenilor”, a spus Sandu.

Până la ora 19.00, în jur de 43,44% dintre alegători se prezentaseră la urne. Prin comparație, la parlamentarele din 2019, la aceeași oră se prezentaseră la urne 46,7% dintre alegători.

Datele pe care le prezintă în regim live, Comisia Electorală Centrală, indică la ora 18.00 că în diaspora au votat deja peste 160.000 de cetățeni moldoveni.

Numărul alegătorilor care au votat la secțiile de vot din afara țării este cu aproape 50.000 mai mic decât cel de la scrutinul prezidențial din 15 noiembrie 2020. De menționat însă că acest număr este mai mare decât cel înregistrat la ultimul scrutin parlamentar, cel din februarie 2019, când la secțiile de vot de peste hotare s-au prezentat în jur de 60.000 de cetățeni, scrie Agora.md.

La cele 17 secţii de votare deschise în Federaţia Rusă s-au prezentat doar aproximativ 5.000 de alegători până la ora 17.00, relatează Deschide.md.

La alegerile de duminică nu se vor face sondaje la ieșirea de urne, așa-numite „exit-poll”. În schimb, Comunitatea WatchDog.MD și Institutul de Politici Publice realizează un sondaj după vot sau „After Poll”. Rezultatele vor fi prezentate duminică seară, la ora 21.00 – după închiderea secțiilor de votare, scrie Europa Liberă.

Sondajul va fi realizat telefonic de companiile CBS Research și CIVIS, utilizând un soft care va genera numerele de telefon ale intervievaților într-un mod aleatoriu.

Organizatorii precizează într-un comunicat de presă că alegătorii vor fi întrebați între altele dacă au mers deja la votare, dacă s-au decis cu cine să voteze sau pentru cine au votat. Vor fi și câteva întrebări despre profilul alegătorului – vârsta, studiile, reședința.

Peste 21% dintre alegătorii din Republica Moldova şi-au exprimat, până la ora 12.00, votul la alegerile parlamentare anticipate de duminică, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, numărul total de alegători prezenţi la urne a fost de peste 600.000, dintre care peste 70.000 şi-au exprimat opţiunea în secţiile de votare din străinătate. De asemenea, până la ora 12.00 au votat peste 16.000 de cetăţeni din Transnistria.

„În general, procesul electoral decurge în regim normal, fără incidente majore. Până la această oră şi-au exercitat dreptul la vot peste 600.000 de alegători. În străinătate, la acest moment, sunt operaţionale toate secţiile de votare constituite în Europa şi Asia, în următoarele ore urmând să se deschidă secţiile de votare din Statele Unite şi Canada. Până la această oră, peste hotarele ţării s-au prezentat la vot peste 70.000 de cetăţeni”, a afirmat Cimil.

La Varnița, în raionul Anenii Noi, veterani ai războiului de pe Nistru monitorizează transportul care vine din regiunea transnistreană.

Ei bănuiesc că alegătorii din stânga Nistrului sunt aduși organizat la cele patru secții deschise special pentru ei în localitate, pentru a vota un anumit partid. Poliția asigură ordinea publică, relatează corespondenții Europei Libere.

Prezența la urne a moldovenilor din diaspora este vizibilă la Frankfurt, unde s-a format o coadă uriașă. Moldovenii s-au înarmat cu umbrele și pelerine pentru a face față vremii nu tocmai plăcute.

„Am votat pentru un parlament cinstit. Îi invit pe cetățeni să facă următorul pas pentru a curăța parlamentul, pentru a putea duce la capăt lucrurile pe care le-am propus”, a declarat Maia Sandu după ce a votat.

„Este o zi importantă, în care cetățenii se pot elibera de hoți. Parlamentul administrează banii țării, de aceea trebuie să fim atenți cui încredințăm banii țării. De alegerea noastră depinde ce fel de legi vor vota următorii parlamentari. Am votat pentru un Parlament cinstit cu care să pot să lucrez”, a mai spus Sandu.

„Este o zi importantă, nu doar pentru că alegem Parlamentul. Votul de azi decide cine va fi la guvernare în următorii ani. Va fi una responsabilă sau una care va da țara pe mâna străinilor. Vă îndemn să votăm pentru cei care au grijă de Republica Moldova, pentru cei care vor asigura o pace în Republica Moldova”, a declarat și Igor Dodon.

Membrii Blocului Electoral „Renato Usatîi” și-au exercitat dreptul la vot, începând cu ora 10.30, rând pe rând. Printre ei nu se afla liderul Renato Usatîi. Elena Grițco a explicat că primarul de Bălți s-ar afla în Germania, alături de cetățeni și ar urma să se întoarcă în Moldova în după-amiaza acestei zile, scrie Agora.md.

O analiză făcută de site-ul Agora.md arată că prezența la vot în primele ore ale dimineții este mult mai mare decât la ultimele două scrutine parlamentare, dar și decât în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Până la ora 10.15 au votat peste 345 de mii de oameni, ceea ce reprezintă peste 12% din alegători, potrivit Jurnal.md.

Mobilizare în diapora moldovenească. Până la ora 10.00, peste 30 de mii de cetățeni ai R. Moldova care muncesc în străinătate și-au exercitat deja dreptul la vot.

Încă de la primele ore ale dimineții, la secțiile de vot deschise în Germania, Italia și Franța s-au format cozi enorme. Zeci, la unele secții – sute de cetățeni stau la rând pentru a vota.

În Franța, la Paris, moldovenii au spus că în prezent se votează în aproximativ 40 de minute, scrie ZDG.md.

Cozi mari pot fi văzute și la Hanovra în Germania.

Sau la Bremen.

Rânduri uriașe s-au format de la primele ore și la secțiile de votare din Italia.

Cozi lungi s-au format de la primele ore ale dimineții și la secțiile de votare destinate locuitorilor din regiunea transnistreană – în Rezina sau Molovata și nu numai.

Pentru alegerile parlamentare anticipate de duminică s-au înscris în competiţia electorală 20 de partide politice, două blocuri electorale şi un candidat independent.

Principalii favoriţi – conform sondajelor – sunt Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de dreapta, proprezidenţial) şi Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS).

Şanse să intre în Parlament au, de asemenea, Blocul electoral „Renato Usatîi”, al fostului primar al oraşului Bălţi, un controversat om de afaceri care nu-şi ascunde legăturile cu lumea interlopă din Rusia, precum şi Partidul Şor, al fostului primar al Orheiului, Ilan Şor, care reprezintă interesele populaţiei rusofone.

De altfel, Ilan Şor nici nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiind dat în căutare internaţională după ce a fost inculpat în dosarul „Furtul miliardului” privind deturnarea a circa un miliard de dolari din sistemul bancar al republicii între 2012 şi 2015, conform publicaţiei Anticorupţie.md.

O noutate a acestor alegeri este participarea filialei Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova pe liste comune cu trei formaţiuni unioniste: Uniunea Salvaţi Basarabia, Partidul Popular Românesc (PPR) şi Partidului Liberal (PL).

Pragul electoral pentru partide este de 5%, iar pentru blocuri electorale – de 7%.

Vor fi deschise 2.150 de secţii de votare, dintre care 150 în afara ţării şi 41 pentru cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului. Pentru a fi considerate valabile, la alegeri trebuie să participe nu mai puţin de o treime din numărul total al alegătorilor.

Aproape toate secţiile de votare din străinătate deschise pentru alegerile din 11 iulie au primit câte 5.000 de buletine de vot, numărul maxim admisibil potrivit legii. Mai puţine buletine de vot au fost distribuite doar în câteva misiuni diplomatice ale Republicii Moldova, pe motiv că şi numărul de alegători este de obicei mult mai mic decât la alte secţii de votare. Este vorba despre Japonia, China, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, a declarat ministrul de externe în exerciţiu, Aureliu Ciocoi, totodată premier interimar.

Potrivit unor observatori de la Chişinău, pentru prima oară se conturează posibilitatea ca un partid de dreapta – PAS – să câştige suficiente voturi pentru a forma o majoritate în Parlament, ceea ce ar face posibil ca preşedintele Maia Sandu să-şi pună în aplicare programul de reforme promis în alegerile prezidenţiale.

PAS beneficiază de capitalul de imagine al Maiei Sandu, care a reuşit să dizolve actualul parlament, dominat de socialiştii proruşi şi aliaţii lor comunişti şi din Partidul Şor, în pofida obstacolelor puse de Partidul Socialist al lui Igor Dodon, care a recurs la proceduri judiciare.

Lupta împotriva corupţiei, pe care şi-a construit campania prezidenţială Maia Sandu, a fost preluată de formaţiunea sa în actuala campanie pentru parlamentare, într-o demonstraţie de afiliere, dar şi într-o încercare de a atrage simpatiile electoratului celorlalte formaţiuni, fie de stânga sau de dreapta, prorus sau proeuropean.

În acest sens, Europa Liberă citează două ultime sondaje din această campanie electorală: conform sondajului Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, patru partide ar accede în Parlamentul de la Chişinău: PAS, cu 37,4%, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, cu 37,1%, aproape la egalitate cu PAS, plus Partidul Şor, cu 6,8%, şi Platforma „DA” – a lui Andrei Năstase, cu 5,4%.

Barometrul Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice, estimează că în viitorul legislativ ar accede trei formaţiuni: partidul PAS ar obţine peste 43% din voturi, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor – aproape 33%, iar pe locul trei s-ar plasa Partidul Şor, cu aproape 8%.

La fel ca în precedentele campanii, socialiştii şi comuniştii au mizat pe cartea antieuropeană şi apropierea de Rusia, speriind electoratul că venirea dreptei la putere va însemna tăierea gazelor şi un „nou război pe Nistru”, după cum a declarat Igor Dodon vineri.

Mai mult, „în cazul în care cei de dreapta vor încerca să nu recunoască victoria noastră la parlamentare”, vom ieşi la proteste în stradă, a ameninţat Dodon, citat de IPN.

Potrivit analiştilor, cum va arăta viitorul Parlament depinde atât de mobilizarea diasporei moldovene din ţările occidentale, cât şi de felul în care va fi „mobilizat” electoratul din Transnistria.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunţat că scrutinul de duminică va fi monitorizat de 2.442 de observatori acreditaţi de CEC. Dintre aceştia, 1.800 de observatori naţionali reprezintă opt asociaţii obşteşti din ţară. De asemenea, scrutinul va fi monitorizat de către 642 de observatori internaţionali, care reprezintă 20 de misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova şi de 30 de experţi electorali internaţionali din partea a zece autorităţi electorale străine.