Alegeri prezidențiale 2019 | Dezbatere între Dan Barna, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor, la Europa FM

Principalele declarații ale candidaților prezenți la dezbatere

• De ce vreți să deveniți președinte?

Dan Barna: „La 30 de ani de la Revoluție, România are nevoie de o energie nouă în politica românească. Nu putem să schimbăm România dacă nu ne implicăm. Este o asumare personală să reprezint această generație nouă care a decis să trebuie să intrăm în politică”.

Kelemen Hunor: „Vreau să fiu președintele României pentru a schimba societatea și pentru a face țara mai bună. Cele două valori: respectul și încrederea. Cele două resurse: oamenii și natura. Vreau să fiu președintele fiecărui cetățean. Fără respect nu poți să faci nimic. Statul să-și respecte cetățenii și la ghișeu. Vreau să fie respect și încredere în societate”.

Theodor Paleologu: „Candidez pentru că domnul președinte Iohannis este absent. De aceea candidez. Este un președinte absent, cum vedem și astăzi, un președinte neputincios, un președinte nepriceput, iar alt candidat de dreapta nu vedeam. Eu cred că dreapta românească trebuie să fie reprezentată. Cred că această candidatură este importantă pentru viitorul dreptei în România. Sunt un liberal clasic, un conservator moderat, un creștin-democrat. Cred că avem nevoie de un diplomat în interiorul țării care să făurească consens”.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

• Care ar fi planul de țară pentru următorii 10 ani?

Kelemen Hunor: „Aș începe cu o nouă Constituție, după care educația, mediul și infrastructura mare. Aș începe o discuție în societate – mediere între diferite segmente. Trebuie un consens. Aș mai face un lucru: aș înființa o comisie prezidențială pentru a face clarificările necesare despre Fenomenul Pitești, ororile comunismului. Un președinte trebuie să dea perspectiva, speranța”.

Theodor Paleologu: „Și eu aș începe cu Constituția pentru că această Constituție generează crize. E vorba despre o problemă sistemică. Noi de 20 de ani avem crize permanente. E clar că trebuie să schimbăm ceva în Constituție. Pentru mine, educația este o chestiune fundamentală și cu toții vorbim despre dublarea, dacă nu triplarea bugetului alocat educației. Avem nevoie de o educație care să formeze indivizi autonomi (…)

Un proiect de mare anvergură este meritocrația pentru că statul român este populat la toate nivelurile de incompentenți și de impostori. E nevoie de concursuri pe bune, nu de concursuri simulacru. În domeniul economic avem nevoie de mai multă libertate. Avem nevoie de o simplificare a reglementărilor. Avem nevoie de un stat predictibil, eficient, meritocratic”.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Dan Barna: „Reforma Constituției este un pas obligatoriu. Fără penali în funcții publice a ajuns să fie un pas obligatoriu. Cred că România are nevoie de un manager de dezvoltare. Până acum România a avut patru președinți, toți din sectorul public. Este prima oară când România va avea, și eu voi fi acela, un antreprenor ca președinte”.

Planul de țară presupune să facem acele autostrăzi de care vorbim de 30 de ani pentru că ele orice poveste de dezvoltare este o glumă. Fără calitate în educație, ne vom pregăti copiii în meserii care nu mai există și în 10 ani, 60 la sută dintre meserii nu vor mai fi și vor fi cele din zona digitală. Sistemul de sănătate care este unul dintre principalele motive pentru care ne-a plecat din țară componenta care nu vrea să riște să-și crească copiii într-o țară care nu le asigură sănătate minimă”.

• Cum vedeți România peste 10 ani?

Kelemen Hunor: „România peste 10 ani trebuie să fie o țară mult mai modernă, cu infrastructura feroviară și rutieră construită. Un hub pentru Europa de Est și un hub către Balcanii de Vest, un jucător important în această zonă a Europei. Un stat în care se întorc oamenii, un stat cu 19-20 de milioane de locuitori. Crește economia cu 3-4 la sută, un loc unde oamenii se simt acasă, nu vor să plece din această țară, cu venituri și cu predictibilitate”.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Theodor Paleologu: „Peste 10 ani îmi doresc și eu o țară cu autostrăzi, cu spitale în care să nu mai moară oamenii. O țară în care să fie stabilit principiul meritocratic. Trebuie gândit pe termen de 20 ani. Țara are nevoie de schimbări care nu se fac dintr-odată. Educația nu se schimbă repede. E nevoie să schimbăm direcția în multe domenii, iar rezultatele se vor vedea. Trebuie să terminăm cu gândirea de pe o zi pe alta”.

Dan Barna: „Provinciile istorice conectate prin autostrăzi, o Românie digitalizată, plata taxa și impozitelor prin telefon mobil, prin calculator. Mersul la Fisc trebuie să fie o excepție. Și cel mai important, o Românie în care românii au încredere. Astăzi avem un deficit de încredere în propria țară”

• Sunteți pentru sau împotriva organizării de alegeri parlamentare anticipate în prima parte a anului viitor?

Theodor Paleologu: „Constituția lasă, din păcate, foarte puține speranțe. E o procedură greoaie. Nu văd șanse pentru acest lucru. Trebuie să schimbăm Constituția. Trebuie să schimbăm problema aceasta: puterea președintelui de a dizolva Parlamentul pentru a organiza alegeri anticipate”.

Dan Barna: „Alegerile anticipate sunt soluția morală și corectă pentru România. Ele sunt necesare, dar sunt greu de făcut. Alegerile anticipate sunt necesare pentru că dacă stăm un an de zile cu guvernarea PNL care va fi ciuca bătăii dinspre PSD, ne vom trezi la finalul anului următor din nou cu PSD – jucător relevant în calculele pentru formarea următorului Guvern. E important ca după buget și după prezidențiale, să încercăm să organizăm alegeri anticipate”.

Kelemen Hunor: „Și mâine putem organiza alegeri anticipate. Sunt omul politic care în orice clipă merge în fața cetățenilor să ceară votul. Cei care spun că sunt pentru alegeri anticipate trebuie să spună și cum ajungem acolo. Pe actuala construcție nu se poate ajunge la alegeri anticipate”.

• Ce fel de reformă constituțională trebuie făcută?

Dan Barna: „Este nevoie de o schimbare în Constituție prin care președintele să fie cu adevărat un arbitru crizelor politice. Președintele să poată ca, în cazul în care o moțiune de cenzură are succes, să numească un nou premier dacă există o majoritate. Fie să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate. Cealaltă este echilibrarea rolurilor, în cazul în care Parlamentul vrea să-l suspende pe președinte. Vreau ca în Constituție să fie explicit acest principiu de fără penali în funcții publice, de alegere a primarilor și a președinților de CJ în două tururi”.

Kelemen Hunor: „Avem nevoie de o nouă Constituție. Se poate și fără Revoluție. Separarea puterilor în stat, principiul cel mai important, trebuie dus până la capăt. Aș schimba radical și aș opta pentru republică parlamentară. Nu trebuie să pui puterea în mâna unui singur om. Aș separa atribuțiile celor două Camere, aș păstra bicameralismul. Aș face un CSM pentru judecători și un CSM separat pentru procurori. Reforma serviciilor secrete în așa fel încât să nu fie nicio ingerință în politică și în justiție”.

Theodor Paleologu: „Propun să avem o dezbatere națională despre forma de guvernământ: monarhie sau republică. Cred că societatea românească are nevoie de dezbatere principială pe această temă. În ceea ce privește disputa republică parlamentară – republică semiprezidențială, cred că majoritatea românii nu sunt favorabili republicii parlamentare. Cred că românii își doresc în continuare să-și aleagă președintele prin sufragiu universal. Președintele să poată dizolva Parlamentul. Sunt și eu peste 300 de parlamentari, de acord pentru fără penali”.

• Este responsabil președintele României de faptele Guvernului?

Kelemen Hunor: „Actuala Constituție presupune coabitare. Cred că nevoie de reformă constituțională care nu repetăm aceste conflicte. Președintele este responsabil. (…) Dacă aș fi fost în locul președintelui Iohannis, aș fi forțat schimbarea după Grindeanu”.

Theodor Paleologu: „Un Guvern diferit nu e neapărat un Guvern ostil. Domnul Iohannis a câștigat în 2014 cu o majoritate foarte mare, peste un milion de voturi în plus față de Ponta și (…) în doi anine-am trezit cu o majoritate covârșitoare PSD la alegerile din 2016. Este o contraperformanță extraordinară. Au fost guverne din ce în ce mai proaste ale PSD și cred și eu, evident, că nu trebuia să continue să dea mereu șanse PSD”.

Dan Barna: „Prea multe șanse acordate PSD-ului și responsabilitatea este împărțită. Cele șase milioane de oameni care i-au dat votul președintelui României au dat acel vot așteptând ca președintele să-și asume o prezență activă. Or prezența a fost foarte puțină și responsabilitatea a fost împărțită. Dăncilă trebuia să nu existe. Tudose trebuia să fie ultima șansă a PSD (…).”

• Amenințarea suspendării pe care PSD a făcut-o la adresa președintelui Iohannis

Dan Barna: „Cetățenii te aleg președinte să joci cărțile pe care ți le-au dat în mână, nu să te temi de suspendare. Un președinte trebuie să își asume aceste riscuri pentru că e singurul votat de cetățeni”.

Theodor Paleologu: „Domnului Iohannis i-a și convenit să o numească pe doamna Dăncilă cu gândul că în felul ăsta înmormântează PSD-ul și își asigură realegerea”.

Kelemen Hunor: „Președintele trebuia să-și asume inclusiv suspendarea. Eu dacă aș fi fost în locul președintelui după Grindeanu, nu aș mai fi dat încă o șansă PSD-ului. Aș fi negociat o altă majoritate cu riscul suspendării. (De ce UDMR a susținut PSD în tot acest timp?) M-ați fi întrebat ce aș fi făcut dacă aș fi fost președinte. Nu a depins de noi această majoritate. Nu am fost de acord cu OUG13. Nu am fost de acord nici cu ordonanțele lui Cioloș peste justiție. Orice ordonanță în Justiție tot timpul distruge ceva. Dar în calitate de lider partid am căutat permanent în 30 de ani parteneri”.

• Ar trebui considerată corupția o amenințare la siguranța națională?

Theodor Paleologu: „Da, categoric da. Și cred că trebuie relansată activitatea DNA, care a fost încetinită în ultimii ani. Trebuie acționat asupra cauzelor corupției și trebuie făcută prevenție. Cauzele corupției sunt excesiva reglementare care face ca foarte mulți să fie vulnerabili și să dea șpagă pentru a subzista. Și prevenția, în cazul oamenilor cu funcții, e importantă pentru că pur și simplu habar nu au și fac din prostie greșeli. Corupția ucide, dar și prostia face foarte multe ravagii”.

Dan Barna: „Este clar o amenințare la siguranța națională pentru că România a ajuns aici având o problemă peste medie de corupție. În toate statele europene există acest flagel, doar că în statul român am ajuns să ni se spună că ea este cumva legitimă și îndreptățită”.

Kelemen Hunor: „Da, este o amenințare la siguranța națională. Trebuie să lăsăm justiția, DNA-ul, procurorii și judecătorii să se ocupe de cazuril de corupție și nu politicienii în niciun caz. Reglementările trebuie să fie făcute în așa fel încât să nu lași portițe mici, să nu creezi situații în care omul cade în această capcană de multe ori. Orice demnitar care s-a atins de averea publică trebuie pedepsit drastic și trebuie să încercăm săconstruim un sistem în care să avem încredere mult mai mare în justiție și în judecători.. Magistrații nu trebuie să fie jucători politici”.

• Despre implicarea serviciilor secrete în combaterea corupției

Theodor Paleologu: Da, însă avem nevoie de noi legi care să reglementeze funcționarea serviciilor secrete și controlul lor să fie unul pe bune, mu control parlamentar care nu funcționează cu adevărat.

Dan Barna: „Fără îndoială da. Dacă ne uităm și pe studiul Băncii Mondiale, costul corupției a însemnat 32 de miliarde de euro, a însemnat exact echivalentul sumei pe care am primit-o de la UE. Este un cost uriaș pentru statul român. Corupția este aceea în care milioane de euro în contracte mari, în achiziții publice, dispar sau sunt risipite. Acolo statul trebuie să își folosească toate instituțiile, inclusiv cele din sfera de informații. Trebuie să avem un control civil real asupra serviciilor de informații. E un principiu de igienă al societății”.

Kelemen Hunor: „Fără protocoale secrete. Pentru serviciile secrete, justiția nu trebuie să fie un câmp tactic. Serviciile secrete nu trebuie să ajungă la judecători. Trebuie să avertizeze, trebuie să atenționeze, să îi ajute pe cei care luptă împotriva corupției, dar nu trebuie să fie jucători. Trebuie o reformă a serviciilor, o reformă a controlului parlamentar și inclusiv tot ce înseamnă tehnica, înregistrările (…) Ajută cu informații, cu tehnică, cu altceva”.

Theodor Paleologu: „Aș vrea să spun că nu trebuie să uităm mica corupție. Pentru că pe cei mai mulți români mica corupție îi doare. Or aici trebuie să acționăm asupra cauzelor”.

• Considerați că în momentul de față pedepsele prevăzute de legile penale pentru faptele de corupție sunt prea mici?

Theodor Paleologu: „Nu am o opinie pe această chestiune. Mă voi consulta cu juriști care au o opinie pe acest subiect”

Dan Barna: Problema nu e mărimea pedepselor. Problema e că în cazurile de corupție recuperarea prejudiciului aproape nu există. Se întâmplă ca o excepție. Confiscarea averilor nejustificate este un lucru de care România are nevoie.

Kelemen Hunor: Nu vreau să îmi consum timpul degeaba. Sunt de acord cu Dan Barna. Rareori, dar acum sunt.

Theodor Paleologu: Am o propunere. Să ne luăm un angajament ferm toți trei pentru recuperarea prejudiciului.

• Ce ar fi făcut în momentul în care Klaus Iohannis a fost obligat de CCR să o demită pe Laura Codruța Kovesi?

Dan Barna: „Vreau să cred că dacă aș fi fost președinte, nu aș fi ajuns niciodată în situația aceea, pentru că doamna Dăncilă nu ar mai fi primit o șansă. Președintele a ajuns într-o situație de neieșit pentru că a permis ca toate situațiile unde existau ieșiri să se întâmple și pentru că le-a ignorat. (…) Președintele României trebuie să respecte deciziile CCR, dar aceste decizii se iau întotdeauna într-un context politic. Și inclusiv depolitizarea CCR este o prioritate. Este inadmisibil să ai ca președintele de Curte Constituțională un fost președinte de Cameră a Deputaților de la PSD.

Kelemen Hunor: Eu aș respecta ca șef al statului toate deciziile CCR. Și acele decizii care îmi plac și acelea care nu-mi plac, altfel nu se poate. Dacă poți să spui tu, ca președinte, să alegi între deciziile Curții Constituționale, decizii bune, le respecți, altele nu sunt bune, nu le respecți, distrugem statul român. (…) Aici, președintele Iohannis a mers până la zid. Când a avut decizia, atunci a respectat-o. Dacă tu ca șef al statului nu respecți Constituția, distrugi tot ce înseamnă încredere în instituțiile statului.

Theodor Paleologu: „Sunt de acord că CCR e complet politizată. (…) Aș fi asumat riscul unei suspendări de către majoritatea PSD. Nu mi-aș fi ales această bătălie, dar mi-aș fi ales o bătălie principială, în care să risc suspendarea, conștient fiind că aș fi avut poporul de partea mea. Aș fi asumat riscul unei suspendări înainte ca acest lucru să se întâmple”.

• Care ar fi soluția pentru depolitizarea educației?

Dan Barna: „Puterea la cetățeni. În cazul educației, înseamnă puterea la școală și la părinți, desființarea și reformarea completă a inspectoratelor școlare care sunt adevărate centre sinecurale de alocat funcții politice. Lucrul acesta nu mai poate să continue. Dacă ne uităm state precum Finlanda, care e un model de bună practică, și ei au ajuns la aceeași concluzie pornind de la observația care e valabilă și în România: că atunci când vine inspecția de la Inspectorat, e ziua națională în școală. Ori ziua națională ar trebui să fie în fiecare zi. Nimeni nu știe mai bine interesul șie nevoile unor copii decât profesorii acestora și părinții acestora. Consiliul de administrație al școlii este cel mai îndreptățit să aibă puterea de decizie.

Kelemen Hunor: Inspectoratele ar trebui să ajungă la autoritățile locale. Copilul trebuie să fie în centrul sistemului. După aceea, bineînțeles, alocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare. În fiecare an, găsim pretextele să nu alocăm sumele necesare pentru a susține Educația. Avem 1700 de școli care nu au toaletă în interior. Dacă nu reușim să rezolvăm statul român în secolul al XXI-lea o chestiune atât de simplă, nu mai avem despre ce să vorbim. Și investiții în infrastructură, în cercetare, în inovare și în modernizarea sistemului. (…) Profesorul nu trebuie să fie administrator, trebuie să fie pedagog. (…) Fără o nouă lege, fără o descentralizare, nu se poate.

Theodor Paleologu: Desființarea inspectoratelor școlare, cel puțin în forma actuală. Apoi, figura rectorului-politician. Cauza profundă eu cred că această politizare canceroasă a învățământului este posibilă pe soclul etatist pe care este construită educația. Consider că avem nevoie de mai multă competiție, de libertate și cred că doar prin competiție și libertate putem avea calitate.

• Guvernul va trebui să aleagă prezumtiv între 6% pentru Educație și 2% pentru Apărare. În calitate de președinte, ca parte a Executivului, ce opinie aveți într-o asemenea situație? De unde ați tăia mai întâi?

Kelemen Hunor: Pentru 2020, aș alege 6% pentru Educație. Dacă ne gândim la viitorul României, la tinerii care au nevoie de educație, mergi spre Educație. Securitatea națională, Apărarea trebuie să fie o prioritate, dar dacă mai așteaptă un de zile nu suntem sub amenințare directă.

Theodor Paleologu: „Este un răspuns ușor să spui Educația pe primul loc, dar nu în termeni de alocări bugetare. Eu cred că dacă dublăm sau triplăm bugetul și continuăm în felul în care o facem acum nu o să ajungem nicăieri. Nu cred că se poate dubla la anul, eu cred într-o creștere progresivă a bugetului. Dar bugetul militar e o urgență. Nu poți tăia de acolo pentru că avem niște angajamente față de partenerii noștri din NATO”.

Dan Barna: „Realist nu se va putea 6% într-un singur an la Educație, de-asta am trecut Educația ca obiectiv de mandat. Însă cu cei 2% poți angaja o dezvoltare a țării care apoi să te ducă spre 6% în Educație”.

• România alocă 2% pentru Apărare de câțiva ani. Ce mai e de făcut ca să i se ridice vizele pentru SUA sau să poată intra în Schengen?

Theodor Paleologu: Legat de vize, cred că este vorba despre credibilitatea externă a României. Partea proastă e că în ultimii ani prestigiul României a fost ruinat. Guvernul PSD are o responsabilitatea considerabilă din acest punct de vedere.

Dan Barna: Eu sunt surprins că domnul Paleologu, care ne-a spus diplomat de carieră, nu vede soluția exact în relația cu Statele Unite. E refuzul statul român de a utiliza diaspora pe care oa avem acolo (…) Ori succesul Poloniei, succesul Ungariei se datorează fix implicării diasporei lor foarte active și foarte dinamice.

Kelemen Hunor: Am îndeplinit criteriile tehnice pentru Schengen, tot ce este peste criteriile tehnice este dublă măsură. Pierdem bani, pierdem nervi și suntem considerați un stat de mâna a doua. Schengen se poate rezolva foarte repede (…) Trebuie să faci lobby, să crești credibilitatea prin politică internă, spre exemplu nu trebuie să îți bați joc de investitorii americani.

Astfel, candidații Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor sunt așteptați să își expună ideile în cadrul unei emisiuni moderate de jurnalistul Moise Guran, informează europafm.ro.

Trei dintre cei șase candidați invitați au acceptat invitația Europa FM de a participa la dezbaterea electorală. Este vorba de Theodor Paleologu, Dan Barna și Kelemon Hunor, care și-au anunțat prezența la emisiunea moderată de Moise Guran pe rețelele de socializare.

Cele mai importante declarații ale candidaților la alegerile prezidențiale 2019 le puteți citi si pe site-ul Libertatea.

Urmărește-ne pe Google News